Ești producător și distribuitor de produse profesionale pentru păr, machiaj și piele? Imporți materii prime și ambalaje pentru industria cosmetică? Ești furnizor de produse și servicii pentru saloanele de înfrumusețare? Atunci ce mai aștepți? Hai ca expozant la COSMETICS BEAUTY HAIR 2022!

Cel mai important eveniment dedicat pieței de beauty din România se desfășoară la ROMEXPO, în perioada 22 – 25 septembrie, și promovează trendurile care vor domina în următoarea perioadă.

Expoziția Internațională de produse și echipamente pentru cosmetică, îngrijire corporală și coafură se adresează atât componentei de business, cât și consumatorilor finali.

„Fiecare ediție a #CosmeticsBeautyHair este gândită ca un festival al frumuseții, însă anul acesta, pe lângă lansarea de produse profesionale și echipamente revoluționare, ne-am propus să ne adaptăm trendurilor actuale și să ne concentrăm atenția și pe latura sustenabilă a industriei cosmeticelor. Pentru profesioniștii din domeniu pregătim și o zonă de networking, unde vor avea ocazia să interacționeze cu cei mai în vogă experți din domeniu și vor putea să schimbe idei cu cei care au business-uri profitabile și de succes. Ne bucurăm că firmele importante își manifestă interesul pentru participarea la eveniment, iar celor care încă mai stau pe gânduri, le transmitem că participarea la evenimente specializate rămâne cea mai eficientă strategie de marketing pe care pot să o abordeze”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO.

Formularele de înscriere ca expozant sunt disponibile pe www.cosmeticsbeautyhair.ro, iar pentru informații suplimentare despre organizarea evenimentului, vă invităm să contactați echipa de proiect pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;

PROGRAM DE VIZITARE

22 – 25 septembrie, în intervalul 10:00 – 18:00

Seceta istorică, inundațiile, incendiile și fenomenele meteo extreme înregistrate în acest an au determinat Parlamentul European să adopte, în regim de urgență, o rezoluție prin care să solicite măsuri de sprijin al sectoarelor afectate.

În intervenția sa, din Plenul Parlamentului European, europarlamentarul Carmen Avram a cerut Comisiei Europene să grăbească aprobarea pentru redeschiderea PNRR, astfel încât să fie introduse investițiile în irigații.

„Numai în România, 500.000 de hectare sunt calamitate, dar bilanțul final va fi cu siguranță mult mai grav. Securitatea alimentară nu se va putea realiza fără ajutor rapid pentru fermierii din toate statele membre afectate de această secetă de nivel istoric”, a spus eurodeputatul Carmen Avram.

Potrivit celor mai recente date, furnizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Europa s-a confruntat cu cea mai cruntă secetă din ultimii cel puțin 500 de ani. În iulie, 64% din teritoriul Uniunii Europene se afla sub alertă, iar în august, culturile de porumb, soia și floarea soarelui erau cu 16%, 15% și, respectiv, 12% sub media pe cinci ani.

La 26 de ani, Ionel Burtea conduce o afacere în agricultură de șase milioane de euro din vânzarea de fructe proaspete, are în derulare investiții cu fonduri europene de două milioane de euro în utilaje agricole, spații de depozitare, construcția de sere în spații protejate și agroturism, iar la anul plănuiește să-și listeze la Bursă compania, Abund Berry, pentru a atrage capitalul necesar creșterii producției locale.

La 21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide să pornească o afacere în agricultură. Cu un buget inițial de 20.000 de euro, începe să cultive mure pe un hectar de teren și își implică familia în afacere – bunicul, părinții și sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de pădure a fost luată după o atentă cercetare a pieței, în care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor românești în supermarketuri, precum și lipsa unei game de vinuri cu arome inedite și neconvenționale. De altfel, pasiunea pentru vinuri a stat la baza lansării afacerii în 2017.

În timp, crește suprafața cultivată cu mure, iar tânărul fermier decide să cultive și zmeură și căpșune, astfel încât în prezent, Ionel Burtea împreună cu familia sa gestionează o suprafață totală de 20 de hectare cultivate cu mure, zmeură și căpșune la Țicleni, în județul Gorj. Fructele cultivate la Țicleni sunt vândute sub brandul propriu, Abund Berry.

„În facultate m-am hotărât să lansez o afacere în agricultură pentru că am avut acest vis, să fac ceva pentru și împreună cu familia mea, pentru zona în care am crescut, să pot oferi românilor fructe de pădure de producție locală, să pot crea locuri de muncă și atrage tinerii să rămână acasă, să nu plece afară. Eu și familia mea avem o pasiune pentru vinuri, aceasta a fost motorul și ideea din spatele afacerii. Am descoperit că specialitățile de vinuri din mure sau din afine au un gust și o aromă deosebite, că pot veni foarte bine în completarea ofertei de vinuri din struguri de pe piața din România. Am început să producem din 2017 vin de mure, am lansat brandul Berry Wine / ALAI care poate fi găsit în rețelele partenerilor noștri”, a declarat Ionel Burtea, fondatorul afacerii Abund Berry.

Încă de la începutul lansării afacerii, Ionel Burtea a urmărit să distribuie fructele sale în cât mai multe supermarketuri și să colaboreze cu firme din domeniul HoReCa. Pentru a asigura aprovizionarea cu fructe proaspete tot timpul anului, tânărul fermier a decis să-și extindă afacerea și sortimentele oferite partenerilor săi în 2020. În acest sens, începe să cumpere afine, zmeură, mure, prune, piersici, nectarine și căpșune de la cultivatorii din România și să importe fructe din Olanda, Peru, Chile, Polonia, Argentina, Spania, Portugalia.

”Mă implic personal în colaborarea cu fermierii din România, vizitez fermele și verific fructele și legumele, calitatea și aspectul acestora înainte de a decide achiziționarea lor și vânzarea mai departe către partenerii noștri. Parcurg peste 50.000 de km în fiecare an, în toată țara, pentru a ajunge la fermierii parteneri sau pentru a cunoaște alți fermieri. Abund Berry este unul dintre principalii distribuitori de fructe proaspete și legume pentru Mega Image, Carrefour, Profi, Metro. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinim sunt foarte riguroase, din acest motiv suntem atenți la selectarea furnizorilor cu care lucrăm, la asigurarea condițiilor optime de depozitare și transport”, declară Ionel Burtea, tânărul antreprenor din Gorj.

Record în 2022

Anul acesta, Abund Berry a marcat un record în vânzarea de fructe prin livrarea a peste 1000 de tone de fructe din producția locală și de import către supermarket-uri,din care peste 100 de tone de zmeură. Ionel Burtea explică de ce este o cifră semnificativă și ce înseamnă să vinzi 100 de tone de zmeură.

„O sută de tone de zmeură înseamnă 800.000 de cutii de 125g, pe care echipa mea le pregătește pentru vânzare, le verifică, le sortează, le etichetează, le încarcă în lădițe și apoi în camioane. Este un proces meticulos, care presupune atenție și un anumit ritm, în condițiile în care sunt implicate aprox. 40 persoane în acest flux. Dacă facem calculul mai departe, livrăm aprox 2.200 de caserole cu zmeură în medie zilnic către clienții noștri. Iar la această cifră se adaugă celelalte fructe care sunt verificate, ambalate, etichetate și livrate. Efortul nostru este foarte mare, pe măsura cererii”, apreciază Ionel Burtea.

Provocările pandemiei. Focus pe soluții

Pandemia a adus cu sine noi provocări și schimbări pentru care Ionel Burtea a trebuit să găsească soluții și să ia decizii pentru a merge mai departe. Înainte de pandemie, fermierul participa la târguri și diferite evenimente în industrie pentru a-și prezenta produsele și a căuta noi parteneri de afaceri. Pe lângă colaborarea cu supermarketurile din România, pentru companie un canal important de vânzare îl reprezentau băcăniile, restaurantele și alți parteneri din HoReCa. Ionel Burtea avea un proiect în derulare cu fonduri europene, o seră pentru căpșuni la stadiul de șantier, precum și o investiție proprie în turism.

Pandemia de Covid-19 a perturbat lanțurile de aprovizionare, multe afaceri din HoReCa au fost afectate, unele dintre ele chiar s-au închis. Tânărul fermier a compensat scăderea cifrei de afaceri pe acest canal prin vânzarea pe online, care a crescut semnificativ prin alocarea resurselor necesare – shop în site, reclamă online, newslettere, echipă dedicată, logistică specifică.

O altă decizie a fost să oprească proiectul din turism și să aștepte pentru a vedea cum se stabilizează domeniul, care sunt cerințele din partea autorităților, așteptările din partea clienților, unde și cum este necesar să se repoziționeze, să revizuiască serviciile oferite și resursele necesare relansării acestui proiect.

În ceea ce privește proiectele pe fonduri europene, acestea au beneficiat de susținerea autorităților naționale (AFIR), însă fermierul a întâmpinat probleme cu aprovizionarea utilajelor, echipamentelor de procesare și materialelor de construcții de la furnizorii din Italia sau Spania.

Planuri de viitor

Ionel Burtea urmărește în continuare creșterea business-ului și în acest sens a decis ca anul viitor să listeze compania la bursă pentru a atrage capitalul necesar, cu care să susțină extinderea activității de producție locală.

Pentru 2023, tânărul fermier și-a propus o cifră de afaceri de 10 milioane de euro și depunerea unui proiect pe Horizon, o linie de finanțare direct de la Comisia Europeană.

În opinia sa, în agricultură se dezvoltă un trend în direcția business to consumer, direct de la producător la consumator, cu cerere în creștere pentru fructe și legume proaspete, preferate fiind produsele locale, deși acestea în continuare nu au o pondere mare la rafturile din supermarketuri.

Ionel Burtea urmărește finalizarea serei de căpșuni, un proiect accesat pe Submăsura 4.1a - pomicultură, înființare sere căpșune, unitate de procesare și depozitare. Valoarea proiectului este de 1,4 milioane de euro cu TVA, suprafața vizată este de 4.560 de metri pătrați, iar zona tehnică de 528 mp. 90% sunt fonduri europene, în timp ce aportul propriu este de 10%.

Abund Berry în cifre

• 6 milioane de euro cifră de afaceri;
• Investiții de 2 milioane de euro prin proiecte europene;
• 20 ha cultivate cu mure, zmeură, căpșune și afine;
• Un depozit de 1000 mp la Buftea;
• 5 lanțuri de supermarket-uri în care sunt distribuite fructele și legumele Abund Berry;
• Peste 30 de fermieri din România de la care sunt cumpărate fructe;
• Peste 20 de angajați permanenți și 20 de zilieri în sezon.

De la începutul verii, căutările de joburi s-au menținut la cote ridicate, atingând un record în luna iulie, semn că angajații profită de perioada concediilor pentru a se ocupa de planurile profesionale pentru finalul acestui an și pentru 2023.

Cei mai activi candidați au fost cei din București și Ilfov (24%), unde nivelul de aplicări este aproape egal cu suma celorlalte județe din clasament: Timiș (8%), Cluj (6%), Brașov (6%) și Constanța (5%), potrivit datelor de pe platforma BestJobs.

Cele mai atractive domenii către care se orientează candidații au fost Vânzările, cu aproape 20% din totalul aplicărilor, Managementul (14%), Financiar/Contabilitate (10,6%), IT/Telecom (7,7%) și Producție și Logistică (6,9%), similar tendinței din 2021. Din punct de vedere al ofertei de joburi, clasamentul domeniilor cu cele mai multe anunțuri de joburi active în perioada de vară se menține și în acest an. Astfel, 15,2% dintre joburi sunt disponibile în Vânzări, 10,8% în IT/Telecom, 9,8% în Management, iar 9,4% în Financiar/Contabilitate.

Topul celor mai ofertante județe rămâne constant de trei ani și este reprezentat de București/Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Iași. Cu toate acestea, candidații aplică în număr tot mai mare la joburile remote, astfel că în luna iulie, nivelul aplicărilor pentru joburile care permit munca de oriunde a fost foarte apropiat de maximul acestui an - stabilit în ianuarie -, cu aproape 70.000 de aplicări. Cele mai multe aplicări pentru joburi remote au fost înregistrate în IT/ Telecom, Vânzări și BPO (pentru poziții de call-center sau suport clienți).

Profilul candidaților din vara anului 2022

55% dintre candidații activi în perioada 1 iunie - 15 august sunt femei. Din total, 45% au între 25 și 44 de ani, în timp ce 38% depășesc vârsta de 45 de ani. Candidații tineri, care abia își încep cariera, sunt tot mai activi, atingând 17% din numărul total de candidați de pe BestJobs.

Doar 12,4% nu au completat nimic în secțiunea din CV aferentă experienței profesionale, semn că fac parte dintre candidații entry-level, în timp ce 87,6% au completat cel puțin o experiență anterioară, fie că e vorba de job, internship, practică sau voluntariat. Candidații sunt tot mai pregătiți și când vine vorba de limbile străine, 28% dintre ei menționând în CV că vorbesc două limbi străine, în timp ce 20% cunosc chiar trei. Cel mai adesea, candidații aplică de pe mobil, folosind aplicația BestJobs.

Ucraina a suspendat livrările de petrol rusesc spre trei ţări europene, începând cu data de 4 august 2022, în condiţiile în care pe fondul sancţiunilor occidentale grupul rus Transneft nu a putut efectua o tranzacţie bancară privitoare la drepturile de tranzit datorate Ucrainei.

Într-un comunicat de presă publicat marţi și citat de Reuters, Transneft, compania rusească responsabilă de transportul de hidrocarburi, a explicat că a plătit drepturile de tranzit pentru luna august către operatorul ucrainean Ukrtransnafta în data de 22 iulie, însă banii au fost returnaţi în data de 28 iulie deoarece plata nu a fost procesată. Banca rusească Gazprombank, care a intermediat tranzacţia, a explicat că banii au fost returnaţi din cauza restricţiilor impuse de Uniunea Europeană.

În consecinţă, compania ucraineană UkrTransNafta „a încetat să mai furnizeze servicii de transport de petrol via teritoriul ucrainean, începând cu data de 4 august”, a precizat Transneft.

Este vorba despre livrările de petrol via o ramură sudică a oleoductului Drujba care trece prin Ucraina şi deserveşte trei state europene fără acces la mare, Ungaria, Slovacia şi Cehia. În mod normal, Rusia furnizează aproximativ 250.000 de barili pe zi celor trei state.

În schimb, livrările de petrol rusesc spre Polonia şi Germania, via o altă ramură a oleoductului Drujba care trece prin Belarus, „se derulează în mod normal”, a precizat Transneft.

În pofida ofensivei militare demarate de Rusia în Ucraina la finele lunii februarie, petrolul şi gazele naturale ruseşti continuă să treacă prin Ucraina spre Uniunea Europeană, în condiţiile în care mai multe state membre UE sunt puternic dependente de hidrocarburile ruseşti.

În luna iunie, Uniunea Europeană a adoptat un embargou progresiv cu privire la petrolul rusesc, care prevede în special oprirea importurilor de petrol rusesc prin intermediul navelor în decursul următoarelor şase luni. În schimb, aprovizionarea cu petrol rusesc via oleoductul Drujba au fost autorizate să continue „temporar”, o concesie acordată premierului ungar Viktor Orban, a cărui ţară depinde în proporţie de 65% de petrolul rusesc ieftin.

În această perioadă extrem de grea, când ţara noastră se confruntă cu cel mai intens val al pandemiei care sufocă secțiile ATI ale spitalelor, Patriarhia Română îndeamnă stăruitor pe toţi credincioşii şi pe toţi clericii săi să sporească rugăciunea pentru sănătate, să respecte măsurile de protecție recomandate de autoritățile medicale şi să asculte îndemnurile medicilor ce lucrează pentru alinarea suferinţei bolnavilor.

„Viaţa şi sănătatea, fiind daruri primite de la Dumnezeu, trebuie păstrate şi cultivate cu multă grijă, smerenie şi înţelepciune, spre binele personal, al familiei şi al societăţii în care ne aflăm”, se precizează într-un comunicat de presă al Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române.

Până joi, 14 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.414.647 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 4.937 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.210.494 de pacienți au fost declarați vindecați. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 16.383 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 330 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până la aceeași dată, 40.765 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.10.2021 (10:00) – 14.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 304 decese (149 bărbați și 155 femei), dintre care unul anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 304 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 2 la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 15 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 68 la categoria de vârstă 60-69 ani, 110 la categoria de vârstă 70-79 ani și 77 la categoria de vârstă peste 80 ani.

279 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 13 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 12 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
A fost raportat un deces anterioar intervalului de referință, survenit în luna septembrie 2021, în județul Brașov. În intervalul de referință (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 303 decese.

Din totalul de 304 pacienți decedați, 280 erau nevaccinați și 24 vaccinați. Cei 24 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 48 și 87 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 17.610. Dintre acestea, 1.727 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 440 sunt minori, 401 fiind internați în secții și 39 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.927.207 teste RT-PCR și 3.794.145 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.171 de teste RT-PCR (15.320 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.851 la cerere) și 41.674 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 122.331 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.153 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.649 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 188 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.851 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 690 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Official data confirmed a record wheat harvest for the European Black Sea. This is a significant recovery in yields compared with last year’s drought-affected crops, with two of the region's main producers collectively delivering 18.5m metric tonnes (mt).

Romania harvested a record 11.4m mt of wheat, with yields nationally reaching 5.34 mt/ha, a level much higher than the previous record crop years that managed around 4.7-4.8 mt/ha, according to Adrian Oros, the Agriculture Minister.

In production volume terms, it is around 78% higher versus last year when 6.4 million mt were harvested, according to European Commission data.

Romania also harvested a bumper barley crop at 1.9 million mt, also a significant 73% production increase compared to last year.

A little earlier this week, the Bulgarian agriculture ministry also confirmed to local media that the country’s wheat crop reached a record level at 7.1 million mt, with 99% now harvested, according to AgriCensus.

That figure is also around 51% up compared to last year’s production numbers.

Trade sources had expected a record wheat crop in the region, with Romanian production numbers forecast to reach at least 11 million mt, while for Bulgaria the forecast was up to 7.5 million mt.

Meanwhile, estimates from the European Commission remain below the official figures, with Romanian wheat output estimated at 10.1 million mt and Bulgarian at 6 million mt.

The USDA at its last update to its monthly world agricultural supply and demand report increased its outlook for EU wheat production by 400,000 mt to 138.6 million mt.

Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF au investigat o rețea frauduloasă de șapte firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor, ai căror organizatori au fraudat cu circa 3,5 milioane de euro (peste 17 milioane lei) bugetul general consolidat al statului.

„În scopul sustragerii de la plata obligațiilor prevăzute de lege, grupul organizat a disimulat reciclarea a peste 8.400 tone de deșeuri de ambalaj, printr-un circuit fraudulos în care, pentru activitatea de colectare, au fost folosite exclusiv firme tip «fantomă», înregistrate în județele Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Constanța și Municipiul București. Deși nu aveau personal angajat și nici mijloace tehnice necesare gestionării deșeurilor, cei care operau în spatele acestor firme fantomă raportau fictiv colectarea de la persoane fizice a deșeurilor de ambalaje de plastic/PET”, se scrie într-o informare transmisă la redacție.

Pe circuit, mai spun oficialitățile ANAF, se interpunea societatea aflată în centrul rețelei, specializată în reciclare. Practic, această societate cu sediul în județul Timiș coordona activitatea frauduloasă a întregii rețele și raporta operațiuni fictive către Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului cu care avea încheiate contracte de administrare a operațiunilor de colectare și valorificare a deșeurilor de ambalaje plastic și PET.

„Prin crearea acestui circuit tranzacțional fictiv, organizat pe paliere bine determinate, s-au disimulat operațiunile de colectare și reciclare a deșeurilor cu scopul de a sustrage de la plată sumele datorate bugetului general consolidat al statului. Pentru continuarea cercetărilor și recuperarea prejudiciului cauzat vor fi sesizate organele de urmărire penală competente”, au mai precizat autoritățile competente.

Mega Image duce mai departe promisiunea de a oferi pachete salariale competitive colegilor care sunt în prima linie de deservire a clienților și, începând cu 1 iunie, majorează salariile angajaților din magazine cu 5% şi creşte valoarea nominală a tichetelui de masă la 20 de lei.

În urma creșterii valorii nominale a tichetului de masă oferit de companie, de la 15 lei la 20 de lei, angajaţii din magazinele Mega Image vor primi, în medie, bonuri de masă în valoare de 400 de lei lunar.

De asemenea, salariile individuale vor crește în medie cu 5% față de nivelul actual pentru toți angajații din magazine, în funcție de poziția deținută și rezultatele obținute.

Astfel, venitul minim primit de un vânzător din București la 6 luni de la angajarea în companie ajunge la o medie lunară de peste 4110 lei brut, respectiv 2550 lei net,  în timp ce venitul minim  pentru un lucrător comercial ajunge la peste 3870 lei brut, respectiv 2410 lei net pentru o lună întreagă lucrată. Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

„Deși ultimul an a fost unul dificil și atipic, am reușit să rămânem un loc sigur la cumpărături prin efortul întregii echipe, al fiecărui coleg, dar mai ales al celor din linia întâi, care au fost prezenți zi de zi în magazine și au prioritizat siguranța noastră, alături de clienți. Este important să avem motivația să mergem mai departe, iar majorarea salariilor este încă un pas pe care îl facem pentru a rămâne în continuare o echipă de încredere” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

Bonusurile salariale și beneficiile extra salariale rămân neschimbate.

Compania continuă planul de expansiune și dezvoltare, asigurând noi locuri de muncă în mai multe orașe din țară prin magazine noi care urmează să fie deschise în acest an.

Miercuri, 7 aprilie 2021, pe canalele media, dar și în terminalul de pasageri al Aeroportului Henri Coandă, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat campania: „Aeroportul înseamnă mai mult decât avioane. Este despre oameni!”.

„Campania are ca scop prezentarea echipei aeroportuare, de la lucrătorii de pe platformă până la cei de la Informații, de la pompieri până la managementul de vârf, de la asistența medicală de urgență până la controlul suprafețelor de mișcare pentru operarea în condiții de siguranță a aeronavelor, de la igienizarea terminalelor până la andocarea avioanelor la pozițiile de staționare.

Oamenii aeroportului sunt cei de care depinde siguranța, securitatea și confortul pasagerilor și însoțitorilor – fie că aceștia sunt pasageri obișnuiți, fie că au o problemă de sănătate sau de mobilitate, fie că sunt din categoria VIP sau Business – cei care de obicei rămân «în umbra» piloților și însoțitorilor de bord”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Campania se desfășoară sub sloganul „Aeroportul înseamnă mai mult decât avioane. Este încredere! Este pasiune! Este profesionalism! Este despre oameni!”

„Ca pasager, fie la îmbarcarea către destinația dorită, fie la sosirea pe aeroport, ai ocazia să vezi numai «vârful aisbergului», acea interfață prin care apreciezi aeroportul ca fiind sigur, confortabil și eficient. În spate însă, este munca, dedicația și profesionalismul zecilor de anomimi din aeroport, a căror misiune esențială este satisfacția pasagerilor și a companiilor aeriene. Aeroportul este un angrenaj complex și buna funcționare depinde de fiecare dintre noi în parte. Onorăm prin această campanie contribuția fiecărui om din aeroport”, a declarat Cosmin Peșteșan, director general al CNAB.

Campania de promovare reprezintă o radiografie a meseriilor specifice activității aeroportuare, ce se constituie totodată într-o carte de vizită a profesionalismului și a vocației oamenilor care își desfășoară activitatea pe cele două platforme aeroportuare aflate în administrarea CNAB.