Afişez elemetele după tag: contract

În maximum 10 zile, patru companii de handling care operează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București (AIHCB) trebuie să transmită conducerii Companiei Naționale Aeroporturi București SA (CNAB) opiniile cu privire la noile proceduri creionate de managementul CNAB, a anunțat la o întâlnire informală cu ziariștii Alexandru Ivan, directorul general CNAB.

Potrivit precizărilor șefului Companiei Naționale Aeroporturi București SA, șansele de a ajunge la o înțelegere amiabilă cu firmele de handling care operează pe AIHCB pe aceste proceduri, unele care impun o eficientizare a activității acestora pe AIHCB sunt mici.

„Am terminat noile proceduri pentru agenții de handling pe care le-am dat în analiză. Cred că mai au zece zile termen de răspuns (...). Se pare că nu cred că vom ajunge la un consens amiabil cu dânșii. (...) În cazul nefericit în care nu vom ajunge la un acord, s-ar putea ajunge la rezilierea contractelor, lucru pe care nu mi-l doresc. Cei care nu respectă procedurile, li se vor trimite notificări. Trebuie să precizez că avem în contract o clauză de reziliere unilaterală cu notificare în 30 de zile”, a afirmat Ivan la întâlnirea cu ziariștii. „Le-am impus (n.r. - operatorilor de handling) niște condiții de bun simț, astfel încât lucrurile să intre în normalitate. Îmi dau seama că și noi avem problemele noastre, dar trebuie să înțeleagă că și eu au problemele lor. Vorbim în primul rând de numărul angajaților, cât și de modul în care aceștia își desfășoară activitatea. Noi avem toată partea de mecanică, benzi bagaje ș.a.m.d., iar ei au partea de personal. În momentul în care se încarcă bagajele pe bandă, ei au anumite proceduri pe care trebuie să le respecte: bagajul trebuie să fie într-o anumită poziție, astfel încât el să poate fi citit de detector și de scanner, trebuie lăsată o anumită distanță între bagaje, astfel încât ele să nu se blocheze etc. Nerespectând regulile acestea, de aceea se întâmplă și blocajele la benzile de bagaje. Nu spun că nu este și din cauza noastră. Avem și noi suficiente probleme pe care încercăm să le remediem. (...) Cele mai mari probleme sunt însă din cauza așezării bagajelor și modului în care sunt puse”.

Potrivit spuselor oficialului CNAB, compania de stat nu a impus un număr minim de angajați pentru eficientizarea handling-ului, ci niște timpi alocați fiecărei operațiuni specifice, respectiv un termen-limită pentru remedierea problemelor cu manevrarea bagajelor.

„Dacă aceste companii de handling pot realiza cu un număr de persoane mai mic operațiunile, foarte bine. La fel și în cazul utilizării unui număr de persoane mai mare. Ideea este că aceste firme trebuie să respecte anumiți timpi, doar managementul acestor firme fiind capabil să precizeze de câte persoane este nevoie ca să realizeze acest proces. (...) Până la data de 1 ianuarie 2020, companiile de handling vizate trebuie să remedieze problema cu bagajele”, a adăugat Alexandru Ivan.

Înnoirea parcului auto cu minimum 50 la sută

De asemenea, noile proceduri impuse de CNAB prevăd înnoirea parcului auto ale operatorilor în cauză, actualele autobuze care operează cu pasageri între terminale și aeronave și viceversa având o vechime de 30-40 de ani.

Conform precizărilor sursei citate, starea în care operează unele dintre aceste autobuze aduc atingere imaginii aeroportului atunci când vine vorba de pasageri.

Alexandru Ivan a precizat că firmele de handling au un termen „mai mult decât rezonabil” în ceea ce privește înnoirea parcului auto care să îndeplinească minime condiții, printre care și motorizare Euro 6 și aer condiționat.

„Le-am dat (n.r. - companiilor de handling) un termen de opt-nouă luni, unul pe care îl consider mai mult decât rezonabil, să-și îmbunătățească măcar 50 la sută din flota auto, asta însemnând autobuzele. Toată lumea care se urcă într-un autobuz de la terminal la avion sau invers crede că aceste autobuze sunt ale aeroportului. Nu. Aceste autobuze sunt ale agenților de handling. Problema cea mai mare este că aceste autobuze au o vechime destul de mare. Singurul lucru pe care l-am cerut a fost ca acestea să fie aduse la standardele din ziua de astăzi. Le-am impus, spre exemplu, să fie Euro 6, să aibă aer condiționat etc. Din punctul meu de vedere am cerut normalitate. Înțeleg și că este o investiție pentru aceste firme, dar nici noi nu mai putem accepta ca, de fiecare dată când vine cineva în aeroport, să-l văd în autobuze de 30-40 de ani, fără aer condiționat etc. și toate acestea să se răsfrângă asupra aeroportului”, a afirmat oficialul CNAB, care a adăugat că termenul pentru schimbarea a 50 de procente din parcul auto la noile standarde este de 30 iunie 2020.

Mult timp, firmele de handling de pe AIHCB nu au avut probleme cu managementul CNAB. Acestea sunt responsabile de gestionarea proceselor de check-in, îmbarcare, ticketing și transferul bagajelor în numele companiilor aeriene. Potrivit opiniilor unor pasageri, serviciile prestate de acestea nu ar corespunde standardelor: pasagerii sunt transportați la avioane în condiții proaste, iar bagajele sunt manevrate necorespunzător.

Departamentul de Stat american a anunțat miercuri, 11 septembrie 2019, că a aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari.

Potrivit noului acord care ar putea alimenta tensiunile cu Moscova, în perioada următoare s-a perfectat vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare.

Parafarea acestei înțelegeri bilateriale, anunţată în iunie cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, reprezintă în fapt un semnal clar că Statele Unite ale Americii vor să „echipeze un aliat cheie al NATO cu avionul de vânătoare cel mai avansat din lume” şi „să-i reducă dependenţa de echipamentele ruseşti depăşite”, a comentat un oficial din Departamentul de Stat, citat printr-un comunicat emis de sursa citată.

Membrii Congresului american pot contesta această tranzacţie în termen de 30 de zile, ceea ce nu s-a întâmplat însă de câteva decenii.

Polonia se numără printre ţările membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Varşovia a fost de acord în 2017 să crească treptat cheltuielile pentru apărare, de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul anual ar trebui să se majoreze de aproape două ori, până la circa 80 de miliarde de zloţi (21 de miliarde de dolari) până în 2032.

F-35 stealth a fost catalogat a fi cel mai scump sistem de luptă din istorie, iar dezvoltarea lui a fost întârziată de mai multe ori înainte de a fi considerat gata de luptă.

Alte state europene, aliate ale SUA, care dețin avioane de luptă sunt Norvegia, Italia, Olanda și Marea Britanie. Belgia și Danemarca perfectează la rândul lor contracte de achiziție.

Turcia, țară NATO care a participat la dezvoltarea proiectului, a fost recent eliminată de SUA din program și nu va mai avea voie să cumpere aeronava în urma deciziei liderului de la Ankara de a cumpăra sistemul de rachete S-400 fabricat în Rusia.