Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, a publicat pe data de 15 noiembrie 2019 pe Facebook un text în care emite o serie de dezinformări și fakenews-uri cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), dezinformări care demonstrează grave carențe ale fostului ministru al justiției în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția.
În postarea respectivă, fostul ministru al justiției, Ana Birchall, a spus: „SECȚIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE: referitor la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, nici până în acest moment nu s-a putut explica credibil și nu mi-ați putut explica credibil marile semne de întrebare privind suprapunerile de competență cu DIICOT și alte parchete prin extinderea competenței la toată cauza indiferent de calitatea persoanelor! Cu alte cuvinte de ce această secție trebuie să analizeze tot dosarul în condițiile în care este imposibil ca această secție să aibă expertiza DIICOT de exemplu. Sau… poate asta s-a urmărit, dacă analizăm solicitările SIIJ de preluare a unor dosare imediat ce au început să funcționeze; sau de ce se încalcă principiul separarii carierelor judecătorilor și procurorilor”.
1. SIIJ nu are nicio “suprapunere” de competențe, cum fals declara fostul ministru, Ana Birchall.
Competențele SIIJ derivă din lege, care a trecut inclusiv de CCR, iar competența SIIJ este determinată de calitatea persoanelor investigate, asa cum este și în cazul militarilor care sunt anchetați de parchetele militare.
A admite ca SIIJ are “suprapuneri” de competență înseamnă a admite implicit că DNA a funcționat ani de zile în acest mod, din moment ce o direcție de parchet creată pentru a investiga corupția a cercetat penal persoane, de exemplu, inclusiv pentru infracțiuni de fals ori de ucidere din culpă.
2. Explicațiile și argumentele privind competențele și necesitatea înființării SIIJ au fost date nu doar credibil, ci și detaliat în decursul timpului, iar acestea sunt foarte simple: dacă pentru o infracțiune minoră comisă de un magistrat, chiar din culpă, competența de investigare aparținea parchetelor de pe lângă curțile de apel, cu atât mai mult pentru infracțiuni de corupție ori grup infracțional organizat, ce sunt infracțiuni complexe, competența de cercetare nu poate reveni unor procurori cu grad profesional sub nivelul curții de apel.
Or, așa cum prevede legea în vigoare și în acest moment, atât în DNA, cât și în DIICOT, acced procurori cu minimă perioadă de vechime, cu grad profesional inclusiv de parchet de pe lângă judecătorie, care aveau competența, până la înființarea SIIJ, să cerceteze magistrați pentru fapte de corupție ori criminalitate organizată. Dacă funcționau la parchetele corespunzătoare gradului profesional deținut, respectivii procurori nu ar fi putut cerceta nici măcar o infracțiune din culpă ori privind regimul circulației pe drumurile publice săvârșite de un magistrat.
Era un nonsens juridic ca magistrații care comit infractiuni minore să poată fi cercetați doar de procurori cu grad minim de parchete de pe lângă curți de apel, dar pentru infracțiuni grave, complexe, să poată fi cercetați de procurori cu grad profesional de parchete de pe lângă judecătorii, care au fost promovați la DNA ori DIICOT fără nicio transparență, în baza unor interviuri obscure date în fața șefilor din cele două structuri de parchet.
Aici, însă, există o problemă mult mai gravă.
Dacă demnitarii nu au o problemă că sunt cercetați de procurori din DNA cu grad de judecătorie, pentru magistrați, problema este una reală și serioasă, deoarece modul de instrumentare a unui dosar poate deveni un mijloc uriaș de presiune atât asupra magistratului cercetat, cât și asupra colegilor acestuia, putând deveni chiar o amenințare la adresa independentei justiției, după cum, din păcate, dovedit s-a întâmplat în trecut.
Din acest motiv, indiferent de infracțiunea cercetată, anchetarea judecătorilor și procurorilor trebuie să se facă de procurori selectați printr-un concurs organizat transparent, în mod independent si fără nicio influență politică, aleși dintre procurori cu grad și vechime suficient de mare pentru a garanta profesionalismul, obiectivitatea și maturitatea acestora.
Or, exact această problema a fost rezolvată de legiuitor prin modificările legilor justiției și înființarea SIIJ.
Potrivit legii în vigoare, numirea procurorilor din SIIJ se face exclusiv de CSM, fără nicio influență politică, iar condițiile de accedere în acest parchet sunt: 18 ani vechime, grad profesional de minim parchet de pe lângă curtile de apel, reputație profesională impecabilă, concurs transparent de numire, toate acestea fiind solide garanții ale independenței procurorilor care activează în secție.
Nu există comparație între criteriile de vechime și profesionalism pentru accederea în SIIJ față de DNA ori DIICOT, iar cine susține că judecătorii și procurorii trebuie să fie în continuare cercetați de procurori cu grad de judecătorie și vechime minimă ridica serioase semne de întrebare dacă este interesat cu adevărat de independența justiției.
3. Conform legii, toate dosarele privind magistrații trebuiau trimise de parchete la SIIJ după înființarea secției.
Dacă fostul ministru are dovezi despre vreun dosar „cerut” de SIIJ în mod abuziv, în afara competenței sale, să facă public acest lucru.
4. Afirmația ca în SIIJ se „încalcă principiul separarii carierelor judecătorilor și procurorilor” este o sfidare a Deciziei 33/2018 a CCR care a lămurit scopul înființării SIIJ din perspectiva garantării independenței justiției.
De la început precizăm că principiul „separării carierelor” a fost introdus de Parlament la propunerea președintelui asociației subscrise, tocmai pentru a nu mai exista confuzie între cele două cariere: în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii participă la înfăptuirea acesteia.
Critica susmenționată a doamnei Birchall este definitiv desființată prin Decizia CCR 33/2018, în considerentele căreia s-au reținut următoarele: „141. Sub aspectul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, Curtea reţine că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie, şi constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului.”
Din paragraful precizat rezultă cu claritate că înființarea acestei secții constituie o garanție legală a independenței justiției, a independenței judecătorului, ori exact acest aspect simplu, clar și logic este ignorat de toți cei care defăimează SIIJ, inclusiv de doamna Birchall.
Așadar, accederea în această secție nu este o simplă chestiune care ține de cariera procurorilor, ci este o componentă a garanției de independență a judecătorilor, fapt ce face nu doar explicabilă, ci și necesară implicarea judecătorilor aleși în CSM – ca și garanți ai independenței puterii judecătorești – în procedura pentru numirea procurorilor din cadrul SIIJ.
În concluzie, poziția fostului ministru al justiției, Ana Birchall, cu privire la SIIJ reprezintă nu doar dezinformare și fakenews, dar demonstrează superficialitatea înțelegerii de către aceasta a unor chestiuni de drept lămurite în detaliu de CCR.
Reacția nefondată a fostului ministru al justiției, Ana Birchall, este cu atât mai gravă cu cât, conform Constituției, procurorii își desfășoară activitatea sub „autoritatea ministrului justiției”, iar din poziția de ministru al justiției, doamna Birchall era de așteptat să fi știut aceste detalii juridice.
Faptul că fostul ministru Ana Birchall, prin pozițiile pe care le-a avut în calitate de ministru al justiției și prin postarea de pe Facebook, s-a alăturat corului celor care refuză să vadă faptele, legea și deciziile CCR, alegând în schimb să dezinformeze opinia publică cu privire la SIIJ și la importanța acestei structuri de parchet pentru o reală independență a judecătorilor și a procurorilor, în beneficiul democrației și al cetățenilor români, nu poate fi decât condamnat public.