„Având în vedere situația profund nedreaptă și discriminatorie creată de Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii, este esențial ca persoanele cu dizabilități care au contribuit la sistemul de pensii în condiții de handicap să își apere drepturile prin toate mijloacele legale disponibile. Deși Consiliul Național al Dizabilității din România a făcut nenumărate demersuri în ultimii patru ani pentru a atrage atenția asupra acestor inechități, guvernanții și parlamentarii au ales să ignore aceste avertismente și nu și-au îndeplinit obligațiile de a proteja drepturile celor mai vulnerabili cetățeni. Toți pensionarii cu dizabilități care au beneficiat de stagiul de cotizare contributiv redus, conform legilor anterioare, au primit recent decizii din care rezultă că pensile lor recalculate sunt mai mici cu procente între 50% și 80%. Există 10 tipuri de handicap conform legislației românești: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare. Colegii noștri cu aceste handicapuri au muncit și au realizat stagiul contributiv de cotizare prevăzut de lege. Este inadmisibil ca eforturile și contribuțiile noastre sociale să fie anulate printr-o lege care ignoră specificul și dificultățile cu care ne confruntăm. Nu putem accepta să fim penalizați pentru dizabilitățile noastre și să fim împinși la marginea societății prin politici publice nedrepte”, a declarat Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România.
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care este în vigoare până la data de 31 august 2024, cuprinde prevederi menite să asigure o tranziție mai ușoară către pensionare pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap.
Conform art. 58 și 59:
- Persoanele cu handicap grav beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 15 ani, dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare în aceste condiții;
- Persoanele cu handicap accentuat pot ieși la pensie cu 10 ani mai devreme, dacă au realizat cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
- Persoanele cu handicap mediu beneficiază, de asemenea, de o reducere de 10 ani a vârstei standard de pensionare, cu condiția să fi realizat stagiul complet de cotizare în condiții de handicap mediu;
- De asemenea, nevăzătorii beneficiază de o măsură specială, aceștia putând accesa pensia pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, cu condiția să fi realizat ca nevăzători cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.
Noile modificări legislative din Legea nr. 360/2023 anulează recunoașterea unui stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități.
Aceasta este o problemă socială semnificativă, deoarece nu doar că descurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, dar și subminează recunoașterea eforturilor acestora de a participa activ în societate.
Este, de asemenea, o profundă nedreptate constituțională și legală față de persoanele cu dizabilități grave și accentuate, precum și față de alte categorii vulnerabile, care au contribuit la sistemul de pensii din România în baza unor legi specifice. Prin modificările aduse de Legea pensiilor nr. 360/2023, drepturile câștigate anterior, prin care se recunoștea un stagiu de cotizare contributiv redus pentru persoanele cu dizabilități, sunt efectiv anulate.
Această lege introduce o formulă de calcul care are la bază aplicarea unui stagiu de cotizare uniform de 25 de ani, fără a ține cont de stagiile reduse recunoscute anterior pentru persoanele cu dizabilități grave și accentuate, ceea ce produce o diminuare semnificativă a pensiilor acestor persoane.
Mai mult, se produce înghețarea pensiilor la valoarea din 31 august 2024 și lipsa oricărei indexări pe o perioadă de 10-15 ani, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la o viață demnă și a principiului echității sociale. Persoanele afectate, în special cele cu handicap grav, vor fi puse într-o situație economică și socială extrem de dificilă, pierzându-se orice recunoaștere a efortului lor de a participa activ la societate, în ciuda limitărilor fizice sau mentale.
Acest tratament discriminatoriu contravine atât principiilor constituționale, cât și angajamentelor internaționale asumate de România privind protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Într-o societate justă, legile trebuie să protejeze și să susțină categoriile vulnerabile, nu să le penalizeze. Modificările aduse prin Legea nr. 360/2023 nu doar că subminează aceste principii, ci creează și un precedent periculos pentru viitorul protecției sociale în România.
Protest în fața Guvernului al țăranilor și țărăncilor pentru susținerea pieței locale și a micilor producători pe perioada crizei și dincolo de aceasta!
O amplă alianță a micilor producători, coordonată de Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis - Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și susținută de organizații ale societății civile și mediului academic, anunță acțiune de protest în fața Guvernului, în data de miercuri – 18 noiembrie, între orele 10:00 - 13:00. Menționăm că protestul va fi organizat în condițiile impuse de Starea de Alertă.
La momentul redactării acestui comunicat de presă, piețele locale din România (piețe și hale agroalimentare din spații închise) sunt în continuare închise. O parte dintre țăranii și țărăncile din aceste piețe au fost evacuați în frig, fără condiții minime de igienă (ex. acces la apă), iar cealaltă parte nu are nicio formă de acces la piață. Prin situația creată, țăranii au suferit pierderi însemnate cu multiple efecte economice, sociale și asupra sănătății, aruncând în haos propriile eforturi ale Guvernului de a răspunde eficient noului val de COVID-19. Prin acest protest, tragem încă o dată un semnal de alarmă Guvernului și solicităm în regim de urgență: 1. Revizuirea Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicată în M.Of din 06.11.2020, precum și sprijinul Guvernului și al autorităților locale pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană; 2. Compensarea pierderilor suferite de țărani și micii producători afectați de închiderea piețelor din spații închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociațiile de mici producători, chiar dacă a fost acordat micilor producători un sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de COVID-19, în baza Regulamentului (UE) nr. 872/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, sumele acordate nefiind de natură să sprijine real micul producător, să-l ajute să continue producția și în același timp să compenseze pierderile suferite; 3. Crearea de către Guvern și Ministerul Agriculturii a unui mecanism de comunicare permanent dedicat țăranilor și micilor producători din România, care să funcționeze pe principii de transparență și inclusivitate.
Acest mecanism de comunicare trebuie să asigure consultarea pentru situații de urgență impuse de criza de COVID-19, precum și dialogul regulat privind probleme pe termen scurt, mediu și lung cu care se confruntă țăranii și micii producători.
Lista integrală a revendicărilor țăranilor și micilor producători va fi publicată miercuri, 18 noiembrie. Această listă va fi una deschisă și va conține soluții și propuneri concrete, precum și o metodologie de lucru și dialog cu autoritățile.
Avem speranța că în zilele imediat următoare Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a deschide în condiții de siguranță toate piețele locale. Protestul micilor producători este motivat atât de problema urgentă a piețelor, cât și de problemele rămase fără răspuns de-a lungul timpului. Ca urmare a marginalizării și discriminării istorice a țăranilor și micilor producători, agravate de criza de COVID-19, inegalitatea socială din sistemul agroalimentar a ajuns la cote maxime în societatea românească. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și solidaritatea către mediul rural, punând interesul public mai presus de ambițiile electorale.
Comportamentul Washingtonului în raport cu cetățenii ruși „din toată lumea” a fost condamnat de Ambasada Rusiei în SUA, miercuri, 13 noiembrie 2019, autoritățile nord-americane fiind acuzate de „vânarea” acestora și a lansat un „protest diplomatic”, după ce Israelul a extrădat un hacker rus americanilor.
Rușii și-au exprimat nemulțumirea ca urmare a unui comunicat transmis de Departamentul american de Justiție, conform căruia Aleksey Burkov, de origine rusă, a ajuns în fața unei instanțe americane după ce Israelul, unde era arestat din 2015, l-a extrădat, trimițându-l Statelor Unite.
Burkov, în vârstă de 29 de ani, a fost acuzat de numeroase infracțiuni, incluzând fraudă electronică, intruziuni în interiorul calculatoarelor, furt de identitate și spălare de bani, care au vizat, conform autorităților de la Washington, cetățenii americani. Bărbatul de origine rusă a negat aceste acuzații și a întreprins, de-a lungul ultimilor ani, eforturi însemnate pentru a evita extrădarea către SUA.
Ambasada statului rus în Statele Unite a condamnat extrădarea acestuia și a declarat un protest diplomatic față de comportamentul americanilor care vânează naționalii ruși.
sursa: Reuteres, Mediafax
foto credit: rferl.org
Sărbătorirea a 40 de ani de la ocuparea sediului ambasadei Statelor Unite la Teheran a fost marcată de mii de elevi și de studenți din Iran printr-un marș în capitală și prin incendierea unui steag al SUA.
Mișcările de stradă organizate luni, 4 noiembrie 2019, de autoritățile iraniene, în fața fostului sediu al ambasadei SUA, au fost presărate cu scandări anti-americane, precum „Jos cu Statele Unite”, participanții condamnând politicile „Marei Satane” și utilizând terminologia pe care autortiățile de la Washington o folosesc referindu-se la republica islamistă.
Prin intermediul unui comunicat emis cu ocazia manifestației de aniversare a celor patru decenii, Teheranul a transmis că nu se va îndepărta de politica anti-americană și că va rămâne fidel principiilor de independență, libertate și de Republică Islamistă.
Un steag SUA a fost ars la finalul marșului din capitala iraniană, acțiune promovată prin intermediul televiziunilor locale.
În replică, administraţia Donald Trump a adoptat în aceeași zi sancţiuni împotriva unor oficiali de rang înalt din Iran, vizând inclusiv apropiaţi ai liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Departamentul Trezoreriei al SUA a dat publicității introducerea a nouă oficiali iranieni pe lista sancţiunilor.
Printre oficialii vizaţi se numără Mohammad Bagher, comandantul Gardienilor Revoluţiei, Ebrahim Raisi, şeful sistemului judiciar, şi Ali Akbar Velayati, consilier al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.
O filă de istorie
În noiembrie 1979, studenții iranieni au blocat ambasada SUA din Teheran, în formă de protest față de decizia Washingtonului de a-l primi pe ultimul monarh iarnian, Shah Mohammad Reza Pahlavi, pe teritoriul nord-american. Demersul era menit a oferi tratament medical, după ce acesta a fost demis în Iran. Angajații ambasadei SUA rămâneau pe atunci captivi în interiorul clădirii pentru o perioadă de 444 de zile.
surse: Mediafax, DPA, Times of Israel, Le Figaro
foto credit: South China Morning Post