După șapte decenii de activitate, Electroputere Craiova, altădată simbol al industriei craiovene, își sistează activitatea din decembrie.

Cu un acționariat din Orientul Mijlociu, compania are pierderi de milioane de euro, iar în acest an uzina a avut un singur contract.

Din totalul de patru secţii câte avea înainte de privatizarea din 2007, Uzina Electroputere a mai rămas cu două: secţia maşini rotative şi secţia transformatoare electrice. La această oră, doar ultima este în funcțiune.

Secţia transformatoare electrice a avut în acest an un singur contract, pentru reparaţia unui transformator la Centrala de la Cernavodă, iar în decembrie, când acest contract se încheie, producţia va fi oprită definitiv.

Disponibilizările au început încă din vara acestui an. Mai exact, în iunie, din 555 de locuri de muncă aflate în plată, 296 au fost restructurate. Ultimii angajaţi ai fabricii, aproximativ 250 de persoane, vor pleca acasă luna viitoare, cu salarii compensatorii.

Colosul industrial, care înainte de 1989 producea transformatoare electrice şi locomotive care ajungeau în aproape toată lumea, va fi vândut pe bucăți. Sub anonimat, angajaţii spun că deja au fost parcelate terenurile. Salariaţii bănuiesc că investitorii de la Al-Arab Contracting Limited au plănuit de la început să transforme uzina într-o afacere imobiliară, deşi, în 2007 când au cumpărat fabrica de la stat, au promis investiţii de milioane de eruo şi că o vor transforma într-un gigant internaţional.

Uzina Electroputere Craiova a fost înfiinţată în 1949. În anul 1991, fabrica a fost transformată în societate pe acţiuni, iar în 2007 a fost privatizată, pachetul majoritar de acțiuni de 86,28% fiind deținut de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited.

Comportamentul Washingtonului în raport cu cetățenii ruși „din toată lumea” a fost condamnat de Ambasada Rusiei în SUA, miercuri, 13 noiembrie 2019, autoritățile nord-americane fiind acuzate de „vânarea” acestora și a lansat un „protest diplomatic”, după ce Israelul a extrădat un hacker rus americanilor.

Rușii și-au exprimat nemulțumirea ca urmare a unui comunicat transmis de Departamentul american de Justiție, conform căruia Aleksey Burkov, de origine rusă, a ajuns în fața unei instanțe americane după ce Israelul, unde era arestat din 2015, l-a extrădat, trimițându-l Statelor Unite.

Burkov, în vârstă de 29 de ani, a fost acuzat de numeroase infracțiuni, incluzând fraudă electronică, intruziuni în interiorul calculatoarelor, furt de identitate și spălare de bani, care au vizat, conform autorităților de la Washington, cetățenii americani. Bărbatul de origine rusă a negat aceste acuzații și a întreprins, de-a lungul ultimilor ani, eforturi însemnate pentru a evita extrădarea către SUA.

Ambasada statului rus în Statele Unite a condamnat extrădarea acestuia și a declarat un protest diplomatic față de comportamentul americanilor care vânează naționalii ruși.

sursa: Reuteres, Mediafax
foto credit: rferl.org

Conform informațiilor publicate pe pagina de Internet a ONG-ului Global Witness, citat marţi de agenţia EFE, familia preşedintelui sirian Bashar al-Assad a achiziționat proprietăţi care valorează multe sute de milioane de euro în Europa.

Un prim exemplu ar fi achiziția a cel puţin 19 apartamente situate în Centrul Internaţional de Afaceri, un complex de clădiri moderne zgârie-nori pe malul râului Moscova, în valoare de 40 de milioane de dolari.

Investigatorii Global Witness afirmă că familia Al-Makhluf, a mamei preşedintelui Assad, a început să achiziţioneze proprietăţi în capitala rusă în 2013. Conform datelor anchetei, primele achiziţii au fost două apartamente cu o suprafaţă totală de peste 400 de metri pătraţi, la etajele 53 şi 58 ale clădirii zgârie-nori denumite „Moscova”.

În urmă cu trei ani, atunci când devenise clar că prin ajutorul armatei ruse preşedintele Assad se va menţine la putere, companii controlate de un văr al acestuia, Hafez Makhluf, a cumpărat 11 apartamente în complexul moscovit '„Oraşul Capitalelor”.

Site-ul ONG-ului mai publică detalii potrivit cărora Hazef Makhluf, acuzat că în Siria a supervizat asasinate şi acte de tortură, a realizat cea mai mare parte a achiziţiilor folosind un mecanism opac de împrumuturi libaneze, ceea ce sugerează operaţiuni de spălare de bani, familia preşedintelui sirian fiind de altfel vizată în alte ţări de investigaţii judiciare pentru astfel de operaţiuni.

În anul 2017, justiţia spaniolă, în cooperare cu mai multe ţări europene, a permis localizarea în Spania a 503 proprietăţi ale lui Rifat al-Assad, unchiul preşedintelui Assad, şi familiei acestuia, având o valoare de aproximativ 691 de milioane de euro.

Un deces deocamdată neelucidat din punct de vedere al cauzelor, al unuia dintre fondatorii organizației pentru apărare civilă din Siria Căștile Albe, a avut loc luni, 11 noiembrie 2019, la Istanbul.

James Le Mesurier, fondator al organizației citate și al fundației non-profit MayDay Rescue, a fost găsit mort în apropierea casei sale din districtul Beyoglu, Istanbul, conform declarațiilor transmise de un vecin al oficialului și de un diplomat. Potrivit afirmațiilor diplomatului, circumstanțele în care acesta a murit nu sunt clare.

Organizația Căștile Albe, cunoscută și sub numele de Apărarea Civilă Siriană, este un grup de voluntari special antrenați pentru a răspunde situațiilor de urgență din zonele ocupate de rebelii sirieni. Pe seama organizației este pusă salvarea a mii de persoane din zonele vizate, în perioada bombardamentelor efectuate de autoritățile de la Damasc, sprijinite de cele de la Moscova.

Fundația Mayday Rescue, în cadrul căreia Le Mesurier era de asemenea membru fondator, nu oferit informații suplimentare legate de moartea oficialului.

O parte importantă din cele circa 65 de miliarde de dolari, investite anual de blocul comunitar (UE28) în sectorul agricol, ar ajunge în conturile unor politicieni din Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia, finanțând astfel relațiile corupte dintre aceștia și îmbogățind oamenii influenți, susțin jurnaliști ai New York Times.

Mai exact, 80% din banii de subvenții agricole sunt pentru cei influenți din Europa și doar mărunțișul ajunge la fermieri. Se înțelege astfel de ce unele state europene au închis ochii atunci când proprii jurnaliști erau asasinați ca urmare a unor anchete transnaționale, desfășurate în sectorul agricol.

În Ungaria comunistă, producătorii agricoli trudeau pe câmpurile ce se întindeau în jurul orașului Csakvar, poziționat în vestul Budapestei, culegând grâu și porumb pentru un Guvern care le furase pământul. În zilele noastre, urmașii fermierilor maghiari de atunci muncesc pentru noii conducători, un grup de oligarhi și patroni politici care au anexat țara prin acorduri neclare cu Guvernul de la Budapesta, care a suscitat o întorsătură modernă asupra unui sistem feudal, oferind locuri de muncă celor care respectă regulile și pedepsindu-i pe cei ce se împotrivesc sistemului impus.

După cum arată dovezile, susțin cei de la NYT, acești baroni funciari sunt finanțați și încurajați de UE.

Anual, Uniunea Europeană acordă celor 28 de țări plăți în valoare de 65 miliarde de dolari sub forma unor subvenții agricole, cu scopul de a sprijini fermierii din Europa și pentru a menține active comunitățile rurale. Cu toate acestea, în Ungaria și o mare parte din Europa Centrală și de Est, cea mai mare parte din bani se îndreaptă către politicieni și persoane influente.

Ancheta jurnalistică relevă că Andrej Babis, prim-ministrul Republicii Cehe, a primit, anul trecut, 42 milioane de dolari în subvenții, această practică luând amploare în Slovacia și Bulgaria. Totodată, potrivit investigației, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și-a îmbogățit rudele din subvenții agricole de la UE.

De ce închid ochii și de ce mor jurnaliști

Jurnaliștii care au dat publicității ancheta susțin că organele abilitate de la nivelul UE permit această formă de sifonare a banilor europeni, altfel iscându-se confruntare care ar însemna schimbarea unui program ce ajută la menținerea uniunii. Acesta este motivul pentru care, odată cu extinderea proiectului de reînnoire a fermelor din acest an, Bruxelles-ul nu se concentrează asupra eliminării corupției sau a înăspririi controalelor, iar parlamentarii încearcă să ofere conducătorilor naționali mai multă autoritate cu privire la modul în care aceștia cheltuie banii, peste obiecțiile auditorilor interni.

Programul pentru agricultură reprezintă cel mai mare element din bugetul central al Uniunii Europene, însumând 40% din cheltuieli și fiind, totodată, unul dintre cele mai mari programe de subvenții la nivel global. Cu toate acestea, unii europarlamentari de la Bruxelles care scriu și votează politica agricolă recunosc că de multe ori nu știu unde ajung banii.

În județul Fejer, unde se află reședința prim-ministrului din Ungaria, „extrema dreaptă a Europei și critic dur pentru Bruxelles și elitele europene”, Viktor Orban acceptă banii Uniunii Europene. Potrivit anchetei, acesta folosește subvențiile europene drept un sistem de patronaj cu care își îmbogățește prietenii și familia, își protejează interesele politice și îi pedepsește pe inamicii săi.

Guvernul Orban a scos la licitație suprafețe mari de teren aparținând statului către membrii apropiații prim-ministrului, beneficiind în acest sens inclusiv un prieten al politicianului din copilărie care a devenit, ulterior, unul dintre cei mai bogați oameni din țară.

NYT susține că Uniunea Europeană cheltuie de trei ori mai mult decât Statele Unite pentru subvenții acordate fermierilor în fiecare an, dar, pe măsură ce sistemul s-a extins, responsabilitatea nu s-a menținut. Guvernele naționale publică câteva informații despre destinatarii banilor, dar cei mai mari beneficiari se ascund în spatele structurilor de proprietate complexe.

Chiar dacă producătorii agricoli europeni sunt plătiți, în parte, pe baza suprafeței deținute, datele privind proprietatea sunt păstrate în secret, ceea ce face mai dificilă urmărirea apariției terenurilor și a corupției. UE păstrează o bază de date principală, dar, citând dificultatea de a descărca informațiile solicitate, a refuzat să furnizeze o copie către autorii anchetei.

Totodată, o companie formată de premierul ceh și miliardarul agricultor, Andrej Babis, a încasat, anul trecut, cel puțin 42 de milioane de dolari în urma subvențiilor.

În Bulgaria, subvențiile au devenit bunăstare pentru elita agricolă. Academia Bulgară de Știință a descoperit că 75% din principalul tip de subvenție agricolă europeană din țară ajunge în mâinile a aproximativ 100 de entități.

Procurorul-șef din Slovacia a recunoscut existența unei „mafii agricole”. Micii fermieri au raportat că au fost bătuți și extorcați pentru terenuri valoroase pentru care primesc subvenții.

Jan Kuciak, un gazetar vestit, a fost asasinat în 2018 în timp ce investiga mafioți italieni care s-au infiltrat în sectorul agricol, au profitat de subvenții și au construit relații cu politicieni puternici.

sursa: Mediafax

foto credit: NYT

Potrivit unei informări a Pentagonului, F-35A, cea mai comună versiune a avionului militar dezvoltat de Lockheed Martin, ar urma să coste 82,4 milioane de dolari în 2020, urmând să scadă la 79,17 milioane de dolari în 2021 și la 77,9 milioane în 2022.

În plus, reprezentanții producătorului au informat că orice țară care deține F-16, predecesorul F-35, reprezintă un potențial client.

Marți, 29 octombrie 2019, Pentagonul a anunțat detaliile privind prețul convenit cu Lockheed Martin, care ar putea duce la scăderea costurilor pentru avioanele militare F-35 în următorii trei ani, ceea ce ar putea încuraja achiziționarea lor și de către alte state.

În timpul celor trei ani, acordul va ajunge la o valoare de 34 de miliarde de dolari pentru avioanele F-35.

În luna iunie a anului în curs, Departamentul pentru Apărare din SUA a informat că prețurile pentru F-35A au scăzut cu 8,8%. Acordul din iunie nu conținea prețurile finale pentru achiziționarea avioanelor de luptă în 2021 și 2022.

Lockheed Martin intenționează să livreze 131 de avioane în 2019 și să crească producția în 2020.

Avioanele militare F-35 reprezintă aproximativ 25% din cifra de afaceri anuală a companiei Lockheed Martin.

sursa: Reuters

Execuţiile aplicate de rebelii proturci pot constitui „crime de război”, iar Turcia ar putea fi considerată „responsabilă” pentru abuzurile comise de grupurile armate ce îi sunt afiliate, au anunțat voci autorizate ale ONU.

„Conform dreptului internaţional privind drepturile omului şi legislaţiei internaţionale umanitare, execuţiile sumare reprezintă încălcări grave şi pot constitui crime de război”, a precizat un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR), Rupert Colville, într-o conferinţă de presă la Geneva, citat de AFP. „Civilii, precum şi toţi cei scoşi din lupte cum ar fi combatanţii capturaţi, trebuie să fie protejaţi”.

De la începutul ofensivei turce, din data de 9 octombrie 2019, UNHCR încearcă să verifice autenticitatea cazurilor de abuzuri ce i-au fost comunicate, printre care și execuţiile sumare.

„Turcia ar putea fi considerată ca stat responsabil pentru încălcările comise de către grupurile armate ce îi sunt afiliate în cazul în care exercită un control efectiv asupra acestor grupuri sau asupra operaţiunilor în cursul cărora aceste încălcări au fost comise”, a explicat purtătorul de cuvânt al UNHCR.

Acțiunea militară turcă are drept scop alungarea din nord-estul Siriei a forţelor kurde aparținând Unităţilor de protecţie a poporului (YPG), considerate drept „teroriste” de către Ankara, dar aliate Occidentului în lupta împotriva jihadiştilor grupării Statul Islamic.

„Cel mai grav incident de care avem cunoştinţă până în prezent şi pe care încercăm în continuare să-l verificăm pe deplin vizează informaţii potrivit cărora cel puţin patru civili, între care doi jurnalişti, au fost ucişi, iar alte zeci - răniţi când un convoi de vehicule a fost lovit de un atac aerian turc”, a adăugat Colville, precizând că acțiunea vizată a avut loc la 13 octombrie. „În aceeaşi zi, noi am primit informaţii indicând că o foarte cunoscută femeie politiciană kurdă, Hevin Khalaf, a fost de asemenea executată pe aceeaşi rută, aparent tot de combatanţi Ahrar al-Sharqiya. (...) Cerem autorităţilor turce să deschidă imediat o anchetă imparţială, transparentă şi independentă cu privire la aceste două incidente şi să-i reţină pe autori”.

UNHCR dispune de asemenea de două înregistrări video distincte, difuzate pe reţelele de socializare, care arată „ceea ce par să fie execuţii sumare comise la 12 octombrie de către combatanţi aparţinând grupării armate Ahrar al-Sharqiya, afiliată Turciei”.

Aproximativ 275.000 de hectare de fond forestier, proprietatea publică a statului, au fost împădurite cu aproape două miliarde de puieţi forestieri de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, din 1991 şi până în prezent, conform datelor publicate de Regie.

„Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva contribuie la creşterea suprafeţei fondului forestier naţional prin acordarea de prioritate la achiziţia de terenuri agricole destinate împăduririi, transmiterii terenurilor lipsite de potenţial agricol administrate de Agenţia Domeniilor Statului, tot pentru a fi împădurite, dar şi prin înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Ca administrator al fondului forestier proprietatea publică a statului, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are obligaţia, conform Codului Silvic, să contribuie la realizarea Programului Naţional de Împădurire, prin achiziţia de terenuri, în numele statului, în vederea împăduririi (...) Romsilva a împădurit, de la înfiinţarea sa în anul 1991 până în prezent, circa 275 mii hectare fond forestier proprietatea publică a statului, plantând în cursul acţiunilor de împădurire aproximativ 2.000.000.000 de puieţi forestieri”, se precizează într-un comunicat de presă al Romsilva, transmis vineri, 11 octombrie 2019.

Totodată, în intervalul 1991 - 2019, RNP - Romsilva a împădurit 24.087 hectare terenuri degradate, fiind folosiţi în acest scop circa 120 de milioane de puieţi forestieri.

Reprezentanţii Regiei precizează că se va acorda, în continuare, prioritate achiziţionării de terenuri agricole destinate împăduririi, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 118/2010, care reglementează cumpărarea terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietatea publică a statului.

Totodată, Romsilva urmează să încheie un protocol de colaborare cu Agenţia Domeniilor Statului pentru identificarea terenurilor cu destinaţie agricolă, dar lipsite de potenţial agricol, şi transmiterii acestora în proprietatea publică a statului şi în administrarea instituţiei, pentru a fi împădurite.

Estimările specialiştilor Administraţiei Domeniilor Statului şi Romsilva arată că sunt eligibile, într-o primă etapă, 1.900 de hectare lipsite de potenţial agricol care pot fi împădurite. Toate aceste terenuri vor fi împădurite cu puieţi forestieri produşi în pepinierele silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor.

Potrivit sursei citate, suprafaţa fondului forestier va creşte şi prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, prin planificarea în această toamnă a unor lucrări pe circa 65 de hectare, care se vor adăuga celor 45 de hectare perdele forestiere înfiinţate în ultimii ani.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,136 milioane de hectare de fond forestier proprietatea publică a statului şi asigură servicii silvice pentru 1,126 milioane de hectare de fond forestier aflat în alte forme de proprietate.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, numărul total de parlamentari care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate fiind 242.

În ciuda practicilor, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost unul secret cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană prin agricultură 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul Agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

"După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

Joi, 3 decembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a emis un decret pentru promulgarea Legii de modificare şi completare a OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, a anunțat Administrația Prezidențială.

Noua formă a textului legii, la articolul 9, prevede: „Conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării”.

În cazul nerespectării prevederilor articolului mai sus menționat vor fi aplicate amenzi de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice, potrivit legii promulgate de Klaus Iohannis.

După modificare, articolul 20, litera 1, amintește că în cazul stării de asediu sau de urgență, autoritățile civile și militare trebuie să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz.

În forma veche a legii, articolul 20 prevedea, la acea literă, că se asigura paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz.

Mai mult, la articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „În funcţie de situaţia operativă concretă, pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate dispune ca unităţile militare din forţele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacităţii de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi materiale, conform organizării la război”.

Forma veche a legii prevedea la acest alineat din articolul 21 că CSAT, în funcție de situația operativă concretă din zonele în care a fost instituită starea de asediu sau starea de urgență, poate dispune, prin hotărâre, ca unitățile militare din forțele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacității de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane și materiale, conform organizării la război.

Astfel, diferența dintre forma veche și noua lege o constituie necesitatea măsurii la scară națională, nu într-o anumită zonă în care a fost instituită starea de război sau de urgență.

Un nou alineat adăugat articolului 21, alienatul (3), prevede faptul că în cazul dispunerii, prin hotărâre, de către CSAT, a trecerii în trepte superioare ale capacității de luptă a unităților militare din forțele destinate apărării și completarea forțelor militare cu resurse umane militare, instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale pot concentra rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.

Articolul 25 modificat prevede că „se amplifică activitățile de producție ale operatorilor care prin natura domeniului de activitate, au atribuţii în realizarea produselor cu destinaţie militară, execută reparaţii la unele categorii de tehnică militară sau asigură servicii pentru forţele destinate apărării, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, în condiţiile legii şi a Sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare; d) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicaţiilor, produselor, resurselor şi infrastructurii pentru nevoile forţelor destinate apărării”.

Forma anterioară a actului normativ prevedea la cele două puncte că pe perioada stării de asediu sau de urgență, se poate cere amplificarea activităților de producție a societăților comerciale și a agenților economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuții în realizarea produselor cu destinație militară sau execută reparații la unele categorii de tehnică militară. Totodată, organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării.

În forma nouă a legii, articolul 25, literele c și d mai specifică punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare și a Sistemului de priorități și alocare a resurselor pentru apărare.

Totodată, după litera f ) a articolului 25 se mai adaugă o literă f1) care prevede rechiziționarea de bunuri potrivit legii, ca măsură pe perioada stării de asediu.

După modificarea articolului 26, OUG 1/1999 prevede că „pe durata stării de urgenţă autorităţile şi instituţiile publice, operatorii economici şi populaţia sunt obligate să respecte şi să aplice prevederile legale speciale pe domeniu, precum şi măsurile dispuse de autorităţile competente”.

Și articolul 26 primește o nouă literă care se referă la rechiziţionarea de bunuri, potrivit legii pe durata stării de urgență.

Astfel, litera a), care prevede că Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații: existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate și iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Camera Deputaților pe 4 septembrie, în unanimitate, cu 274 de voturi „pentru”.