Afişez elemetele după tag: eurostat

Conform datelor publicate de Eurostat marți, 27 august 2019, România și Polonia au înregistrat cele mai mici preţuri la carne din blocul comunitar (UE28), ambele cu 37 de procente sub media Uniunii Europene.

Alte state membre cu preţuri scăzute la carne au fost Bulgaria (36% sub media UE), Lituania (29%) şi Ungaria (25%).

Pe de altă parte, cele mai mari preţuri la carne din UE se înregistrau în Austria, cu 46% peste preţul mediu din UE, Luxemburg (42%), Franţa (31%) şi Belgia (26%).

Față de anul 2017, România a înregistrat al treilea cel mai scăzut nivel al preţurilor cărnii din Uniunea Europeană, cu 40,8% sub media Uniunii Europene. La acel moment, cele mai scăzute preţuri ale cărnii au fost consemnate în Bulgaria, cu 40,9% sub media europeană, şi în Polonia, cu 43,3% sub media UE.

În 2018, țara noastră s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanţi producători de bere din blocul comunitar (UE28), cu o producţie de 1,8 miliarde litri, potrivit datelor publicate vineri, 2 august 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu o producţie de 8,3 miliarde litri (21% din producţia totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2018, când una din cinci beri conţinând alcool produsă în UE a venit din această ţară. Urmează în ordine, Marea Britanie (4,50 miliarde litri), Polonia (patru miliarde litri), Spania (3,60 miliarde litri), Olanda (2,40 miliarde litri), Belgia (2,40 miliarde litri), Franţa (1,98 miliarde litri), Cehia (1,95 miliarde litri) şi România (1,80 miliarde litri).

Anul trecut, în Uniunea Europeană a fost produsă o cantitate de peste 39 de miliarde de litri de bere conţinând alcool (echivalentul a aproximativ 76 de litri per locuitor), la care se adaugă peste un miliard de litri de bere fără alcool sau cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5%.

În comparație cu 2017, Italia a înregistrat cel mai semnificativ avans - 21% - al producţiei de bere (care conţine alcool), urmată de Ungaria (11%) şi Cehia (6%).

Pe de altă parte, producţia de bere în Marea Britanie a scăzut cu 20%, în Austria şi în Slovacia cu 10%, şi în Olanda cu 9%.

O cantitate de 1,9 miliarde de litri de bere conţinând alcool a fost exportată anul trecut de Olanda. Cel mai mare exportator de bere din UE a depăşit Belgia şi Germania (ambele cu 1,6 miliarde de litri), Franţa (0,6 miliarde de litri) şi Marea Britanie (0,5 miliarde de litri).

SUA au fost principala destinaţie pentru exporturile de bere ale statelor UE către ţările din afara blocului comunitar (un miliard litri de bere conţinând alcool fiind exportaţi în 2018 sau 29% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (453 milioane litri), Rusia (234 milioane litri), Canada (217 milioane litri ), Coreea de Sud (198 milioane litri), Elveţia (101 milioane litri), Australia (99 milioane litri) şi Taiwan (91 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 250 milioane litri sau 52% din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2018, urmată de berea din Serbia (57 milioane litri), SUA (43 milioane litri), Belarus (23 milioane litri), Ucraina (19 milioane litri), China (17 milioane litri), Rusia (14 milioane litri) şi Thailanda (zece milioane litri).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei internaţionale a berii, care este celebrată de iubitorii acestei băuturi în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În acest an, ziua este marcată la data de 2 august. A fost celebrată pentru prima dată în anul 2008.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Atât spune Eurostat că ar mai fi numărul oficial de jurnaliști români care încă activează într-una dintre cele mai volatile sectoare de activitate, în condițiile în care abundă veștile „îngrijorătoare” privind lipsa forței de muncă de pe piața autohtonă.

Suntem mulți? Suntem puțini? Greu de spus. Cert este că o bună parte din noi trăiește la limita subzistenței. Culmea, nu avem de ales. Meseria asta ne alege pe noi, ne atrage cu mrejele ei ispititoare și nu mai putem „scăpa” de ea.

Ne plângem că nu avem muncitori în construcții, industria hotelieră, turism, cât și în alte sectoare de activitate. Ne-am propus chiar să importăm forță de muncă. Așa este. Nu o dată am atras atenția asupra acestui aspect. Tot noi ne-am plâns, ani de-a rândul, că salariile medicilor sunt mici, că funcționarii publici (unii dintre ei) muncesc peste program pe remunerații discutabile. Corect. Noi suntem la datorie când mai moare vreo vedetă, când vreun ministru aiurit mai scoate vreo perlă pe gură, când ROBOR devine IRCC sau când se transmit statistici pompoase privind producția de cereale a României. De noi cine are însă grijă? Cine (mai) hrănește câinele de pază al democrației? Întrebați în stânga sau dreapta, printre gazetarii din sectoarele de nișă ale presei, cei care trudesc în schimburi pe salarii de mizerie, de cele mai multe ori plătiți pe drepturi de autor (ideea de freelance journalism nu există în România, în adevăratul sens al cuvântului), când au mai plecat într-un concediu sau când au mai schimbat mașina? Ne întreabă cineva dacă avem bani să îmbrăcăm copilul sau să achităm la timp factura telefonică sau rata scadentă?

Mor doctorii în schimburi, nedormiți după gărzi succesive

„Eu, de pildă, în două săptămâni am lucrat 14 ore pe zi, exceptând cele două gărzi în care am lucrat 36 de ore, fără pauze compensatorii, iar de două zile mă «dopez» cu antipiretice și antiinflamatorii ca să pot ține pasul până mâine, inclusiv”, îmi declara sub puterea anonimatului un doctor renumit. Imaginați-vă, am lăsat deoparte presa de nisă, pentru care trudesc ore în șir, zi și noapte, și m-am apucat să gândesc ceva, astfel încât să sensibilizez opinia publică. Pe canalele proprii de informare. Cu siguranță, mai toți cei din breasla asta au făcut la fel (mulțumim www-ului, FB-ului etc.). Lumea ne înjură însă tot pe noi că ținem partea unora sau altora.

Dar mor și jurnaliștii, să știți. Nu ne bagă nici sfântul așteaptă în seamă când spunem doctorilor că dezvoltăm boli profesionale, când le transmitem patronilor că nu avem bani de transport, să punem ceva decent pe masa de Paște sau că salariile sunt mici și nu ne permitem tratamente medicale. Unii dau meseria pe familie, să știți. Și ies în pierdere. Mulți dintre noi ajung să fie agenți de vânzări sau PR-iști pe lângă activitatea de bază, astfel încât să mai poată plăti o factură în plus în această lună sau să-și achite o rețetă pentru medicamentele de tensiune, stomac etc.

Toată lumea ne caută când au o problemă, autoritățile ne salută de 3 mai, în fiecare an, însă uită de noi a doua zi. Noroc cu acele câteva organizații de media care ne mai susțin, și acelea însă slab finanțate, susținute tot din cotizațiile noastre (cum este și normal) și mult sub nivelul celor din străinătate, ca nivel de influență.

Din câte îmi pot aminti, deputatul Valeriu Steriu este singurul politician care a încercat recent să se gândească și la această breaslă și a propus o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal prin care şi jurnaliştii sunt incluşi în categoria profesiilor care beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit. Proiectul său, potrivit unei declarații făcute pentru News.ro, pe care îl califică drept „un balon de oxigen” pentru domeniul presei, propune contopirea cele două forme de plată existente în prezent - contractul de muncă şi contractul de drept de autor - „scutind într-o formă mult mai vizibilă partea de drepturi de autor, dar asigurând că orice jurnalist îşi plăteşte contribuţia pentru sistemul de asigurări sociale şi pentru pensii”.

Dacă se poate pentru sectorul IT, de ce nu s-ar putea și în acest caz?

Imediat au apărut deștepții: „Ce, mă, după ce v-a dat Firea parcare gratuită în București, mai vreți și scutire de la plata impozitului la DDA?”

„Jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2017 (ultimul an pentru care există date financiare publice) un salariu mediu de 2.188 de lei lunar. Variaţiile sunt mari între retaileri, de la simplu la dublu, în contextul în care cele mai mici salarii, plătite de Profi, au fost de 1.655 de lei, pe când discounterul german Lidl a avut un salariu mediu net lunar de 3.200 de lei. Cele mai multe reţele s-au încadrat în media din industrie şi puţin sub media pe economie. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017”, scriau nu demult cei de la Biz Brașov.

Sunt foarte multe salarii (încă), în presa de specialitate, care pornesc de la cel minim pe economie. Și se vrea ca noi, ăștia de dau cu pixul pe hârtie, care pierd ore în șir în fața calculatoarelor, în fața camerelor de luate vederi sau a microfonului, scuipați pe la proteste, să meargă precum elefanții pe fire subțiri de mătase, țesute ca pânză a echidistanței.

Ar fi multe de spus. Am rămas însă doar 50.000. Așa spune Eurostat...

România printre ţările UE cu cea mai mică pondere a jurnaliştilor în totalul forţei de muncă ocupate

În Uniunea Europeană erau aproximativ 433.000 de jurnalişti în anul 2018, echivalentul a 0,2% din totalul forţei de muncă ocupate a UE, conform statisticilor publicate, vineri, 3 mai 2019, de Eurostat cu ocazia zilei libertăţii de exprimare.

Conform Agerpres, statele membre cu cea mai mare pondere a jurnaliştilor sunt Suedia şi Croaţia, în ambele ţări jurnaliştii reprezentând 0,4% din totalul forţei de muncă ocupate.

În contrast, cea mai mică pondere a jurnaliştilor (0,1% din totalul forţei de muncă ocupate) se înregistra în cinci state membre: Italia, Polonia, Lituania, România şi Slovacia.

Potrivit datelor Eurostat, în 2018 în România erau aproximativ 50.000 de jurnalişti.

În termeni de activităţi economice asociat cu jurnalismul, în statele membre UE aproximativ 1,3 milioane de persoane (0,5% din totalul forţei de muncă ocupate) erau angajate în 2018 în activităţi, precum publicarea de ziare şi reviste.

În România, aproximativ 16.300 de persoane erau angajate în activităţi de publishing, în 2018.

MediaSind cere clasei politice să trateze jurnalismul ca pe un bun public, nu ca pe un instrument al jocurilor politice!

De ziua libertăţii de exprimare, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind cere clasei politice să trateze jurnalismul ca pe un bun public şi să renunţe la folosirea instituţiilor de media ca instrumente de propagandă politică.

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind constată că situaţia industriei de media și, în special, condiţia jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi iar libertatea de exprimare devine un moft la cheremul puterii politice.

Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, parlamentarii au modificat Codul penal, introducând sancţiuni cu pedepse privative de libertate pentru cei care fac publice informaţii din diverse dosare penale. În felul acesta, nu numai că este îngrădită libertatea de exprimare a jurnaliștilor, care nu își mai pot desfășura activitatea în concordanță cu codul etic profesional, dar și publicului i se amputează dreptul elementar la informare.

O mare neîmplinire a societății noastre rămâne faptul că instituţiile publice de presă rămân politizate iar angajaţii din Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt supuşi unor presiuni imense, pentru a fi folosiţi în campaniile electorale. Dialogul social, la toate nivelurile, este blocat de o legislaţie a muncii restrictivă şi abuzivă, care afectează în mod grav și presa care, cel puțin la nivel local, este pe cale de dispariţie.

În aceste condiții, jurnalistii au nevoie de sprijinul cetățenilor, care pot limita, prin diverse acțiuni de protest, măsurile Puterii politice de restrângere a libertății de exprimare. Deosebit de utile s-au dovedit și presiunile instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni, în multe din episoadele dificile parcurse de presa românească a ultimilor ani.

Cetăţenii trebuie să înţeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democraţiei. De aceea, ei trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul ce face cu banii noştri? În ce condiţii sunt cheltuiți banii pentru insituţiile mass-media publice? Un deziderat major al oricărei societăți democratice este ca mass-media să nu fie controlată de Guvern şi să nu fie manipulată de politicieni. Aceste lucruri se pot întâmpla doar atunci când cetăţenii conştientizează că mass-media este a lor, pentru că plătesc pentru ea.

Mass-media trebuie să fie un bun public precum sănătatea, pentru că dreptul la informare este un drept esential ca și dreptul la sănătate. Din nefericire, soluţiile de rezolvare a principalelor probleme ale breslei, identificate şi susținute de MediaSind, nu au fost îmbrățișate nici de politicieni și nici de patronii de presă care, dovedind o mentalitate învechită, tratează jurnalistul ca pe un angajat ce trebuie doar să execute comenzile primite.

SRJ MediaSind împreună cu Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ) consideră că România trebuie să adopte un discurs etic pentru a sprijini jurnalismul ca bun public. Criza morală, socială şi economică în care se afla mass-media are nevoie de o nouă viziune asupra rolului jurnalismului în societatea românească, pentru care MediaSind suține următoarele obiective:

1. Eliminarea din noile Coduri penale ale prevederilor care limitează libertatea de exprimare.

2. Modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune în scopul depolitizării acestor instituţii publice de media, atât din punct de vedere al componenţei Consiliilor de administraţiei, cât şi prin asigurarea unei finanţări independente, prin reintroducerea taxei radio tv.

3. Demiterea de urgenţă a preşedintelui-director general al SRTV, Doina Gradea, şi anchetarea contractelor suspecte de corupţie din Televiziunea Naţională.

4. Respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii care urmăresc desfiinţarea funcţionării eficiente a organizaţiilor sindicale şi patronale şi a „sectorului cultură şi mass media” ca entitate recunoscută în dialogul social.

5. Negocierea şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă din Cultură şi Mass-Media.

6. Crearea Tribunalelor Muncii.

7. Respectarea şi aplicarea Legii Române în cazul Comitetelor Sectoriale.

8. Promovarea şi respectarea Codului Deontologic Unic elaborat de principalele organizaţii profesionale şi sindicale din mass-media. Crearea şi consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesionişti media şi organizaţii ale societăţii civile.

9. Dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

10. Implicarea la nivel oficial în salvarea şi redeschiderea celei mai mari societăţi de distribuţie a presei RODIPET.

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind. Biroul Executiv Naţional.
Bucureşti, 3 mai 2019

Mesajul premierului Viorica Dăncilă cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei

3 mai 2019

„Transmit tuturor jurnaliștilor, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei, prețuirea mea pentru munca și dedicarea de care dau dovadă în transmiterea către cetățeni a informației corecte și obiective. Jurnaliștii au un rol esențial în evoluția societății moderne, în apărarea valorilor și promovarea drepturilor omului, iar acest rol a devenit din ce în ce mai important odată cu diversificarea surselor de informare. Informația riguros verificată, imparțialitatea și responsabilitatea în diseminarea știrilor sunt mai mult ca oricând necesare în condițiile în care societățile actuale se confruntă cu fenomenul de fake-news. Le doresc jurnaliștilor și tuturor reprezentanților presei mult succes în activitatea lor și să găsească întotdeauna calea de a transmite cetățenilor informațiile corecte!”

Viorica Dăncilă,
Prim-ministru al României