Actuala conducere interimară a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) nu și-a propus să concesioneze parcările din incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă (AIHCB), printre obiectivele investiționale ale acesteia regăsindu-se și majorarea numărului de ghişee la Sosiri şi modernizarea toaletelor din incinta AIHCB.

Conform precizărilor făcute de directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan, joi, 8 august 2019, instituția pe care o conduce are în plan să construiască peste 1.300 de noi locuri de parcare.

„Nu se va face nicio concesionare a parcărilor. Parcările se vor construi de către noi, vor fi operate de noi cu bugetul propriu. Am demarat deja studiile de fezabilitate şi expertiza tehnică referitoare la valoarea estimată, urmând să ieşim în procedură de licitaţie cu proiectarea şi execuţia. Peste 1.300 de locuri noi vor fi făcute”, a mărturisit oficialul CNAB. „Nu avem de gând să le concesionăm. Este o activitate foarte profitabilă pentru noi şi nu văd de ce nu am putea dezvolta această capacitate”.

Alte proiecte ale noului şef al CNAB vizează majorarea la 38 a numărului de ghişee la Sosiri şi modernizarea toaletelor din incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

„Până la sfârşitul anului este o procedură care este în derulare. S-a adjudecat, s-a semnat contractul, vrem să facem 38 de ghişee la Sosiri, cu sprijinul Poliţiei de frontieră. Am un proiect pentru modernizarea a tot ce înseamnă băi. Sper să pot ieşi pe SICAP cu acest proiect la achiziţii directe. Asta nu înseamnă selectarea unei firme direct, ci cu cerinţe minime, toată lumea poate să participe şi să depună oferte, din dorinţa de a fi totul cât mai transparent”, a adăugat Ivan.

Precizările făcute de şeful CNAB au fost făcute ca urmare unor informaţii apărute în presa centrală după numirea acestuia, potrivit cărora miza schimbării de la vârful companiei constă în concesionarea parcărilor aeroportului către un partener privat, ceea ce ar însemna o afacere de opt milioane de euro pe an, timp de 40 de ani.

Potrivit precizărilor făcute presei de George-Alexandru Ivan, directorul general interimar al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), joi, 8 august 2019, a fost semnat contractul pentru refacerea completă a pistei 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, urmând să intre în reparații capitale (RK) în primăvara anului 2020, valoarea investiției fiind de 107 milioane lei.

„În prezent se desfăşoară lucrări de reparaţii curente la ambele piste. Acum sunt reparaţii la pista 1. S-a semnat un contract acum o lună pentru reparaţii capitale la pista 2. Aceste lucrări nu s-au efectuat de 27 de ani. Din primăvară vom ieşi cu lucrări de reparaţii la pista 2. Aceasta, practic, va fi refăcută complet. Va fi închisă parţial, câte o treime, urmând ca pentru o perioadă foarte scurtă de timp să fie închisă în totalitate, având în vedere că se va lucra pe porţiunea de mijloc”, a declarat șeful CNAB.

Ivan a admis că o parte dintre lucrări se vor suprapune cu desfăşurarea EURO 2020, dar a precizat că nu este vorba despre cele care vor presupune închiderea pistei.

Valoarea contractului pentru reparaţiile capitale ce vor fi făcute la pista 2 se ridică la 107 milioane de lei, iar lucrările vor dura 6 luni.

Totodată, calea de rulare Delta va fi modernizată, costul reparaţiilor fiind estimat sub 30 de milioane de lei.

„Vom avea lucrări de modernizare la calea de rulare Delta. Săptămâna viitoare vom semna pentru Delta. Reparaţiile capitale nu s-au făcut de 25 de ani. Pentru Delta încă nu am adjudecat. Valoarea estimată este sub 30 de milioane de lei”, a explicat sursa citată.

Conform precizărilor directorului CNAB, Delta este o cale de rulare pe care merg avioanele la decolare şi pe care vin la aterizare preponderent.

„Modernizăm calea de rulare Delta şi apoi putem să intrăm pe pista 2. Delta este foarte importantă şi este foarte important să se analizeze lucrările până la sfârşitul anului căci, fără calea de rulare Delta, nu pot începe lucrările la pista 2”, a menţionat Ivan.

În cazul Delta, termenul lucrărilor este de circa 4 luni şi jumătate, fără proiectare.

O a patra autospecială care permite transferul direct al pasagerilor cu mobilitate redusă de la poarta de îmbarcare până la ușa avionului (și invers), atunci când aeronava se află parcată pe o poziție îndepărtată, pe platformele aeroportului, a intrat de miercuri, 7 august 2019, în dotarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB), prețul de achiziție al acestuia fiind de 350.000 de euro sau 1.654.000 lei.

Noul ambulift urmează să intre în exploatare în următoarele zile și va crește semnificativ calitatea serviciilor și operativitatea în deservirea pasagerilor cu mobilitate redusă care tranzitează aeroportul.

Persoanele cu mobilitate redusă care tranzitează aeroportul Henri Coandă beneficiază de servicii profesioniste de asistență, în conformitate cu Regulamentul UE 1107/2006 privind privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului. În anul 2018 au beneficiat de astfel de servicii un număr de cca. 49.869 pasageri, iar în primele 6 luni din 2019 – 25.161.

CN Aeroporturi București a demarat procedurile de achiziție a două noi autospeciale pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă respectiv a unor cărucioare dedicate non-metalice, care permit trecerea prin filtrele de control de securitate fără disconfort pentru ocupant.

Când vine vorba de salvarea unor vieți, bravii noștri militari nu se dau niciodată la o parte, situație în care s-a aflat și cap. Irinel Bădulescu, membru de onoare LMP, militar veteran din cadrul B 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, aflat în vacanță pe litoral.

Mai exact, marți, 6 august 2019, acesta a salvat de la înec un copil de 10 ani. Practic, în momentul în care copilul a fost luat de curenți și a strigat disperat după ajutor, Irinel nu stat pe gânduri și s-a aruncat în valuri. A ajuns cu greu chiar în ultima clipă când băiețelul se ducea la fund. A început o luptă foarte grea datorită curenților puternici care îi trăgea în larg și cu copilul înspăimântat.

Datorită pregătirii fizice, Irinel fiind multiplu campion mondial la Kickboxing, militarul a reușit să ajungă cu băiețelul în siguranță la mal.

Salvamarii, oamenii de pe plajă și părinții copilului i-au mulțumit în lacrimi camaradului nostru pe care noi, membri LMP îl considerăm un EROU!

„Astăzi pentru câteva secunde ai fost eroul lui, îngerul lui păzitor, sunt mândra de tine, de faptul că nu te dai niciodată înapoi de la a salva pe cineva sau de a oferi ajutorul tau, indiferent de consecințe. Sa fi sigur ca binecuvântările părinților lui te vor ajuta pe viitor. Te iubesc! Oamenii frumoși nu sunt întotdeauna buni, dar cei buni sunt întotdeauna frumoși!”, a declarat Ionela Bădulescu Ionela, soția militarului.

În contextul tensiunilor cu Iranul, Marea Britanie se alătură Statelor Unite ale Americii (SUA) într-o „misiune internaţională pentru securitatea maritimă” în Strâmtoarea Hormuz, situată la intrarea în Golful Persic, a afirmat Dominic Raab, ministrul britanic de Externe, citat de cotidianul Times of Israel.

„Misiunea va contribui la consolidarea securităţii şi va oferi garanţii industriei maritime”, a precizat sursa amintită anterior și citată de Mediafax.

Guvernul Angela Merkel a respins solicitarea Administraţiei Donald Trump privind participarea Germaniei la misiunea navală din Golful Persic, care are rolul contracarării acţiunilor Iranului.

În urmă cu două săptămâni, Marea Britanie a anunţat trimiterea de nave militare în zona Golfului Persic, pentru escortarea tuturor vaselor sub pavilion britanic, în contextul tensiunilor cu Iranul, care a capturat un petrolier britanic ca reacţie la o măsură similară adoptată de Londra. Marea Britanie a anunţat că va încerca să creeze o misiune europeană de protecţie maritimă pentru a asigura tranzitul navelor prin Golful Persic.

Rusia şi Iranul au anunţat săptămâna trecută semnarea unui protocol de cooperare militară care include posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strâmtoarea Hormuz, în contextul tensiunilor cu Statele Unite şi Marea Britanie. Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat recent capturarea unui petrolier britanic în Strâmtoarea Hormuz, în replică la oprirea în Strâmtoarea Gibraltar a unui vas care ar fi transportat petrol iranian destinat Siriei. Nava britanică Stena Impero a fost oprită de Gardienii Revoluţiei pentru „nerespectarea codului maritim internaţional, la solicitarea Autorităţii portuare şi maritime din provincia Hormuzgan”. Marea Britanie şi SUA au condamnat vehement capturarea petrolierului britanic.

În urmă cu o lună, membri ai Forţelor navale regale britanice au capturat petrolierul Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria prin încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Administraţia de la Teheran avertizase că ar putea captura o navă britanică în cazul în care Marea Britanie nu eliberează petrolierul sechestrat în Gibraltar.

Situațiile neplăcute survin într-un moment sensibil, amplificând criza dintre Iran şi Occident pe tema Acordului nuclear din 2015, contestat vehement de Administraţia Donald Trump. Ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a declarat că petrolierul din largul Gibraltarului a fost capturat la solicitarea SUA.

Ca urmare a sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul, relaţiile Statelor Unite cu Iranul s-au tensionat. Preşedintele american își dorește limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a doborât o dronă militară americană.

Potrivit anunțului făcut de ministrul interimar al Afacerilor Interne, Mihai Fifor, luni, 5 august 2019, generalul Constantin Florea îi ia locul la conducerea Jandarmeriei Române lui Cătălin Ionuț Sindile, parte a unor decizii organizatorice care au ca scop creșterea nivelului de siguranță al cetățeanului, dar și de încredere în Ministerul Afacerilor Interne și în instituțiile din subordine.

„Am dispus încetarea împuternicirii în funcție a șefului Jandarmeriei Române, domnul Cătălin Ionuț Sindile, și l-am împuternicit în această funcție pe generalul de brigadă Constantin Florea. Domnul general a ocupat până acum funcție de inspector șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi, are o experiență în Jandarmerie de aproape 30 de ani și este unul dintre puținii generali ai Jandarmeriei Române”, a declarat Mihai Fifor, la sediul MAI.

Tot în cadrul unei conferințe de presă, Fifor i-a cerut măsuri imediate noului șef al Jandarmeriei.

„Principala mea așteptare de la generalul Florea este să facă de îndată o analiză a Inspectoratului de Jandarmi, Jandarmeriei Române, urmând ca acesta să-mi prezinte în maximum o săptămână primele măsuri pentru eficientizarea activității acestei instituții”, a completat Fifor.

Mihai Fifor a anunțat și înlocuirea purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, cu Georgian Drăgan, până acum purtător de cuvânt al Poliției Române.

În data de 21 septembrie 2018, Cătălin Ionuț Sindile a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă de către procurori în dosarul violențelor de la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, alături de Sebastian Cucoș, fostul șef al Jandarmeriei, dar și alături de cel care este și actualmente șeful Jandarmeriei Bucureşti, maiorul Laurenţiu Cazan, precum și alături de comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din Ministerul Afacerilor Interne.

Cătălin Ionuț Sindile a fost împuternicit în funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pe 15 august 2018, imediat după scandalul iscat de violențele de la mitingul din 10 august, produs în timp ce la conducerea Jandarmeriei se afla Sebastian Cucoș.

Ionuţ Cătălin Sindile are 41 de ani şi este născut în judeţul Teleorman. El a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, la arma jandarmi, în anul 2000 şi are o experienţă de 19 ani în Jandarmeria Română. Sindile a mai desfăşurat activitate profesională în cadrul Jandarmeriei Române, inclusiv mai multe misiuni internaţionale sub egida Uniunii Europene.

Viitorul șef al Jandarmeriei, Constantin Florea, în vârstă de 53 de ani, este actualmente inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi „Mihai Bravul” din Craiova. Între 2005 și 2009, el a fost comandant adjunct al Grupării de Jandarmi Mobile „Frații Buzeşti” Craiova, iar înainte de asta a deținut funcția de adjunct al comandantului şi Şef de stat major al Comandamentului de Jandarmi Județean Dolj.

Constantin Florea a absolvit Colegiul Național de Apărare, dar și Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” Bucureşti, conform CV-ului.

Cumulat, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti- Băneasa Aurel Vlaicu, în primul semestru al anului în curs, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a înregistrat un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019. Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

CNAB şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.

La 1 August 2009, Armata Română va aniversa 90 ani de existenţă a armei tancuri. Momentul naşterii acestei arme îl reprezintă 1 august 1919, zi în care a luat fiinţă primul batalion de Care de Luptă, în tabăra Mihai Bravu. Pentru că aveam o datorie de onoare neplătită faţă de profesioniştii Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă „Mihai Viteazul“ din Piteşti, am decis să public articolul necenzurat, scris cu ocazia Zilei Automobiliştilor Militari - 1 martie 2009.

ANIVERSARE. Azi, deviza „Roata se învârte!“ este pe buzele tuturor celor de la Școala de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești, locul unde se nasc automobiliștii militari

Regele Ferdinand I a înființat Regimentul de Tracțiune Automobilă acum 92 de ani, la 1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr. 245. Printre altele, monarhul punea atunci o piatră și la temelia înființării celei ce avea să devină în prezent Școala de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești. Instituția militară instruiește soldați voluntari, subofițeri și ofițeri în specializările tancuri și auto. După absolvire, ei devin automobiliști militari - adevărați luptători la levierele tancului sau la volanul diverselor mijloace de transport blindate și neblindate, și nu doar simpli șoferi. În medie, la nivelul unui an de zile, prin centrul de pregătire trec un număr aproximativ de 700-800 de cursanți, potrivit statisticilor școlii.

Dublă semnificație

1 martie este un motiv de bucurie în plus pentru femeile-ofițer din arma auto, fiindcă azi este și ziua Mărțișorului. Însă, chiar dacă vorbim de subofițeri sau maiștri militari ori de sublocotenenți, automobilistele militare vor uita repede că azi au primit flori de ziua lor. Se vor urca din nou, mâine, dis-de-dimineață, la volanul transportoarelor amfibii blindate (TAB), al maşinilor de luptă (ML) sau la levierele tancurilor. Se vor avânta cu viteză prin bazinul special amenajat pentru exerciții, așa cum au învățat de la plutonierul adjutant principal Iordache Arsenescu, consilierul comandantului Școalii de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești, un „amfibian“ veteran. Un om care știe că noroiul, unsoarea și motorina sunt frații și surorile lui și că pâinea colorată de multe ori în negru are un gust mai bun decât cea de acasă.

Șofer, doar în civilie

Automobilistul militar este mai mult decât șofer. Prin pregătirea de care are parte chiar de pe băncile școlii, el devine un bun tactician, un bun specialist în exploatarea mașinilor de luptă. „Șoferia este pentru viața civilă, nu și pentru organismele militare“ a declarat col. dr. Emilian Pîsu, comandantul Școlii de Aplicație pentru Unități de Luptă Mihai Viteazu. Mai presus de toate însă, automobiliștii militari sunt oameni inimoși și inventivi. Oameni capabili de proiecta și de a duce la bun sfârșit acțiuni complexe pe câmpul de intrucție sau de luptă. Cu toate acestea, „Din când în când, automobiliștii auto mai iau și câte o gură de motorină când încearcă să repare ceva“, a precizat lt. col. Viorel Brat, comandantul centrului de instruire pentru tancuri și auto.

OMENIE

Luptătorul cu natura

Este vorba de unul din absolvenții mai vechi ai Școlii de Aplicație „Mihai Viteazul“, plutonierul major Alexandru Dicu, în vârstă de 33 de ani. El este, în momentul de față, comandant de grupă TAB și spune că își servește patria cu onoare și că îi face plăcere munca de automobilist militar. Deosebită este însă la acest om, chiar omenia! Chiar dacă nu a fost pe câmpul de luptă, el s-a luptat cu natura. A participat afectiv și efectiv la salvarea unor vieți omenești. În 1999, la inundațiile care au fost în zona de graniță a Timișoarei, împreună cu un coleg de-al său, au salvat cu TAB-ul mulți oameni sinistrați și izolați, victime ale furiei naturii. A ajutat chiar și la salvarea unui alt transportor scufundat într-un canal de irigații, aflat în misiune de salvare.

FINEȚE

Mărțișorul auto

Sublocotenentul Diana Vasile are doar 23 de ani. A devenit ofițer de carieră după ce a urmat cursurile Academiei Forțelor terestre de la Sibiu. Este în prezent cursant al Școlii de Aplicație din Pitești și vede arma auto ca pe o provocare, însă este convinsă că poate face față cu brio greutăților, la fel precum bărbații. Deocamdată ea este o eroină ci doar un cursant cu vise și aspirații. Nu este însă timpul pierdut. Știe că este sprijinită de către familie în decizia sa de a urma cariera militară, o familie care nu ezită să o felicite de două ori, în fiecare an, de 1 martie. Diana Vasile a optat pentru o specializarea logistică și tehnică, arma tancuri și auto îndeplind toate criteriile dorite de ea.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7.729.354 euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5.300.811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100.000 euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40.234.620 euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11.215.632 euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Pescarii și legumicultorii români care vor lucra cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” ar urma să primească telefoane mobile cu un soft dedicat, menit să gestioneze date vitale privind trasabilitatea materiei prime furnizate, a anunțat luni, 29 iulie 2018, Adrian Izvoranu, președintele instituției, în cadrul unui briefing de presă organizat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vă mai fac o dezvăluire la care lucrăm acum: fermierii cu care vom lucra vor avea un mobil, dacă nu au ei le oferim noi, un mobil cu un soft, care e gata, trebuie doar să îl omologăm şi care va conţine toate datele de trasabilitate. Veţi avea un produs furnizat de Casă cu QR Code, nu cu cod de bare - e o diferenţă - şi acesta va permite să scanaţi şi să aflaţi instantaneu pe telefon de cine e produs, cine l-a pescuit, cât a stat la congelat. Va fi varianta de peşte şi de legume”, a explicat şeful Casei de Comerţ.

El a și dat un exemplu în ceea ce privește trasabilitatea îndoielnică a peștelui comercializat de un retailer cunoscut cu care s-a încercat o colaborare și a încercat să promoveze calitatea calcanului românesc de captură.

„Am expus o ofertă acum o lună de calcan de la noi, la aproape 27 de lei/kg, preţ la care pleacă peştele, captură din Marea Neagră, un peşte absolut special. Mi-a răspuns un mare lanţ de magazine care ar fi putut să ia toată cantitatea ca ofertă, dar mi-a spus că nu e bună, că e prea scumpă. Am întrebat care este contraoferta dvs.? 16 lei. Este o diferenţă mare de la 27 la 16 lei. Am trimis agentul în magazinele acelui lanţ. Cât costă calcanul în acel lanţ? 86 de lei/kg. Ştiţi ce am decis atunci? Nu mai pleacă un peşte în reţeaua acelui lanţ - că nu toate sunt la fel - care vor să dea un tun, ci vor merge în magazinele pe care le face Casa şi o să meargă cu 26 de lei. Este un preţ bun şi pentru pescar, că şi acela munceşte ca să prindă peştele, plus un maxim de 30%, adică o să fie undeva la 40 de lei/kg, adică la jumătate din preţ. Dacă aveţi plăcerea să luaţi un calcan despre care nu ştiţi de unde vine, la 86 de lei, luaţi de la ei, iar dacă aveţi plăcerea să luaţi calcan românesc, garantat, la preţ la jumătate şi bun şi proaspăt luaţi de la Casă. Cam asta face Bursa de Peşte”, a exemplificat şeful Casei de Comerţ „Unirea”.

Chestionat de jurnaliști de unde aduce calcanul acel retailer, Izvoranu a răspuns doar că „asta este o bună întrebare”.

„Mă obligaţi să vă spun anumite lucruri, pe care nu ar trebui să le fac într-o conferinţă de presă. Să vă mai dau o explicaţie: v-aţi întrebat vreodată cum naiba ajunge un pepene din Brazilia la un leu kilogramul într-un magazin românesc? Dacă cineva poate să îmi explice şi mie, pentru că eu toată viaţa cu asta m-am ocupat, cu preţul, cu partea economică... ”, a subliniat directorul Casei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este cel mai mare proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuie să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează, a adăugat la rândul său ministrul de resort, Petre Daea.

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus Daea, în cadrul briefingului.

În cadrul evenimentului în care a prezentat detalii despre modul în care va funcţiona Casa de Comerţ, Izvoranu „s-a aplecat” foarte mult pe zona de valorificare a peştelui, care este unul dintre obiectivele acestei societăţi nou înfiinţate.