Afişez elemetele după tag: cnab

Încă o ediție BIAS a luat sfârșit. După doi ani de pauză, fanii aviației au dat năvală pe betonul de la Romaero Băneasa într-un număr previzibil de mare. Pauza forțată de coronacriză a arătat încă o dată (dacă mai era nevoie) dorința extraordinară de socializare a românului.

Așteptările au fost mari, prezența performerilor aceeași. Neobosiții Hawks of Romania au dat dovadă, încă o dată, de experiența acumulată la manșa avioanelor de înaltă acrobație. La rândul lor, aliații NATO au făcut show cu aeronavele lor de luptă, fie că vorbim de americani, canadieni, italieni sau slovaci. Manevrabilitatea C-27J Spartan-ului italian a fost realmente extraordinară. Și RoAf merită toată lauda. Însă după reprezentația C-ului simțeam cu adevărat absența unui Gheorghe Stancu la manșa MiG-ului 21 Lancer.

De fapt, au lipsit trupele, showmenii. Era de așteptat pentru un eveniment organizat din pripă să nu avem parte de un BIAS în forță. Sau în forțaj și tandem. Neoficial, turcii ar fi cerut 500.000 euro pentru prezența lor inopinată la show. Informația este și, probabil, va rămâne neverificabilă.

Dragi organizatori, nouă, celor pasionați, ne este dor de Frecce Tricolori, de Turkish Stars, de Solo Turk, de Baltic Bees, de așii Red Bull, de mulți, mulți alții care au făcut din BIAS un reper pe harta show-urilor aeriene Central și Est-europene.

Jurgis Kayris a fost una dintre excepțiile BIAS 2022. Acest as al manșei a dat dovadă încă o dată că tandemul om-mașină poate fi uneori de neînvins. Cred că omul acesta minunat și evoluția Hawks mă mai aduc pe cimentul Romaero. Și ceva aviație reactivă. Ceva mai multă aviație reactivă. Recunosc.

Circulația rutieră? Un haos la orele după-amiezii de duminică, 4 septembrie 2022. Ca să ajung la eveniment a trebuit să închiriez o trotinetă. Realmente am făcut slalom printre mașini. Autobuzele staționau la două stații de Aeroportul Băneasa din cauza traficului infernal.

Absența materialelor promoționale a fost un alt aspect care continuă să lase de dorit. Orice copil, mai mare sau mai mic, își dorește un suvenir. La BIAS, în general, prețurile sunt prohibitive la cadourile de show. O simplă șapcă cu însemnele Forțelor Aeriene Române costa 90 de lei. Ceasurile unei mărci renumite (singurele suveniruri de acest tip) porneau de la două mii și ceva de lei în sus. Machetele de avioane au lipsit aproape cu desăvârșire. Unele standuri din hangarele Romaero comercializau avioane… gonflabile. Altele prezentau doar un laptop și un banner. Loterie? Spinner? No comment. Oare de ce CNAB nu investește în promoționale proprii? Unele care pot fi comercializate la prețuri decente fanilor aviației. Fac alții afaceri pe seama acestui show. Cele mai bune lecții pot fi luate de la Turkish Stars și de la Solo Turk. În alți ani veneau la BIAS cu tricouri de bună calitate, cu șepci trainice și alte astfel de bunuri la prețuri de bun simț.

Sper ca următoarea ediție a BIAS să se ridice la standardele cu care eram obișnuiți. Sper, de asemenea, ca reprezentanții presei să aibă parte de același respect și tratament din partea organizatorilor, fie că vorbim de micile portaluri online, fie de mainstream media. Fiecare promovează evenimentul după posibilități. Am observat o anumită inechitate, dar nu comentez mai mult. Pot fi spuse multe. Dragi organizatori, unii dintre noi vă roagă să nu ne mai priviți cu superioritate și... indiferență. BIAS se poate privi și de pe DN1, de pe aliniamentul balizajului.

Una peste alta, felicitări organizatorilor pentru pasiunea și stăruința de a scoate ceva din BIAS 2022. Realmente, felicitări. Să ne vedem cu bine la anul, cu cer senin.

La final, vă invit să parcurgeți desfășurătoarele RAND și BIAS, două evenimente care au avut loc în aceeași zi, pe continente diferite. Evaluarea prezenței o puteți face fiecare.

Față de 2018, parcul de utilaje destinate deszăpezirii deținut de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) s-a extins cu două agregate complexe, din 2017 și până la finele anului în curs un total de 11 asemenea utilaje urmând să completeze necesarul, a precizat joi, 17 octombrie 2019, Mihai Lazăr, şef Serviciu Operaţiuni Speciale în cadrul CNAB.

„Ne pregătim de începutul sezonului de iarnă, care, conform planului de deszăpezire, debutează la 1 noiembrie şi se termină pe 30 martie 2020. Suntem în ultimele pregătiri şi ultimele actualizări ale resurselor tehnice şi umane. Avem un parc extins faţă de anul trecut cu două utilaje complexe. Ne pregătim pentru livrări şi în următoarea perioadă de timp, tot două utilaje mari dintr-un total de 11. Am demarat acest program în 2017, îl închidem acum cu 11 utilaje noi. Urmează în imediata perioadă - sfârşitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, să mai ajungă încă două freze de capacitate medie destinate deszăpezirii suprafeţelor aeroportuare, dar cu un specific de încărcare în camioane mari, astfel încât zăpada pe care o colectăm cu ajutorul frezelor să o putem colecta direct în camion, să scutim încărcarea cu alte echipamente şi să consumăm alte resurse. Din camioane urmează să o depozităm în locurile special amenajate, delimitate în planurile specifice de deszăpezire”, a explicat Lazăr.

Conform precizărilor oficialului companiei, CNAB are o strategie multianuală şi urmează noi achiziţii.

„Noi am făcut o strategie multianuală, urmează s-o finalizăm în 2022 şi mai avem alte echipamente pe care urmează să le achiziţionăm, alte echipamente diferite sau suntem într-o continuă pregătire de a înlocui echipamentele vechi. Avem şi echipamente care au deszăpezit acum 10 ani şi care sunt uzate şi generează costuri. Suntem într-o continuă dezvoltare a acestor idei şi sperăm ca la un moment dat să ajungem la o eficienţă mai bună decât în anii trecuţi, deşi nu am stat rău nici atunci”, a adăugat sursa citată.

În plus, Lazăr a mai spus că există şi personal suplimentar ce urmează a fi implicat în această activitate, în condiţiile în care cele două piste sunt în stare de funcţionare.

„Avem pregătit şi personalul suplimentar care urmează să activeze în programul ăsta de deszăpezire şi, din punct de vedere al resurselor umane, sunt destul de multe persoane implicate în procesul de deszăpezire pe aeroport, având în vedere că anul acesta, spre deosebire de anul trecut, avem două piste în stare de funcţionare şi suntem pregătiţi pentru deszăpezirea completă a aeroportului. Astfel, în jur de 200 de persoane vor fi mobilizate pe ture, atât de la personal care operează aceste echipamente până la personal care repară în situaţii de urgenţă aceste echipamente, la personal care coordonează activităţile de deszăpezire şi personal care inspectează sau asigură un ansamblu al respectării regulamentelor pe care le avem în vigoare”, a arătat acesta.

Utilaje de deszăpezire suficiente, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă (Ivan, CNAB)

La rândul său, directorul general al CNAB, George Alexandru Ivan, a precizat că instituția pe care o păstrorește deține suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor.

„Faţă de numărul de utilaje de anul trecut, anul acesta mai achiziţionăm două noi utilaje, urmând ca până la sfârşitul anului să mai avem încă patru utilaje noi. Noutatea în această privinţă este că două din utilajele care vor veni - sunt deja achiziţionate - vor avea capacitatea de a arunca zăpada direct în camion pentru a nu mai fi nevoie de multiple servicii de manipulare a zăpezii. Faţă de anul trecut, anul acesta vom avea şase utilaje în plus. Trebuie să ţinem cont că durata de viaţă a utilajelor totuşi este limitată, iar noi încercăm în fiecare an să asigurăm cele mai bune servicii de calitate cu cele mai bune utilaje. Avem suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor”, a declarat joi directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan.

Mai mult, el a menționat că cele două aeroporturi ale Capitalei sunt pregătite cu material degivrant atât pentru aeronave, cât şi pentru pistă şi drumurile exterioare, iar stocurile sunt asigurate pentru cel puţin şase luni.

Suprafaţa totală estimată a fi necesar să fie deszăpezită include zona de operaţiuni care ajunge la 582.000 de metri pătraţi, precum şi parcări, drumuri de acces şi drumuri de circulaţie interioară.

Companiile de handling care activează pe aeroporturile bucureștene au fost notificate ca urmare a unor nereguli constatate în activitățile lor, iar dacă acestea nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor, a afirmat joi, 17 octombrie 2019, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB), George-Alexandru Ivan.

Declarațiile survin în urma unui incident prezentat duminică, 13 octombrie 2019, de însuși ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Oficialul guvernamental arăta atunci cu degetul către Globeground, una dintre companiile vizate de conducerea CNAB. Cuc a prezentat un filmuleț în care unul dintre angajații companiei vizate nu reușea să gestioneze o problemă la una dintre benzile transportoare de bagaje.

„Nu am reuşit să discutăm cu ei (n.r. - cu managerii Globeground). Au fost notificaţi nu doar pentru acest incident. Au fost notificate toate firmele de handling pentru neconformităţile identificate. Bineînţeles, în acelaşi timp am notificat şi autorităţile competente de la care îşi primesc avizele. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în viitor. Noi putem doar să dăm notificări şi amenzi, alta este autoritatea care poate să le dea certificat negativ. Eu sunt de părere că dacă nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor”, a mărturisit șeful CNAB.

El a adăugat că nicio firmă de handling nu a semnat actele adiţionale trimise de CNAB în care li se impunea operarea la anumiţi parametri internaţionali.

„Le-am trimis actele adiţionale pentru a introduce noi parametri de operare. Încă sunt în termenul legal în care pot să ne răspundă, urmând ca la expirarea termenului să vedem ce vor decide dânşii. Nu (n.r. - nimeni nu a semnat actele adiţionale). Punctul nostru de vedere este foarte clar, opinia rămâne fermă: dacă nu se vor alinia, vom trebui să reziliem contractele”, a adăugat el.

Duminică, 13 octombrie 2019, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a transmis directorului CNAB să ia măsuri în privinţa companiei de handling Globeground. Asta după ce a prezentat o înregistrare video în care un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată.

„Ce vedeţi în acest filmuleţ este o confuzie care s-a făcut foarte mult timp vizavi de autobuzele care preiau pasagerii, vizavi de bagajele care ajung într-o stare rea la pasageri, vizavi de întârzieri. Şi tot timpul toată lumea a spus: este de vină ba TAROM-ul pentru întârzierea curselor, ba aeroportul, că nu-i merg benzile, ba că nu sunt aere condiţionate în autobuzele care preiau pasagerii şi aşa mai departe. Ce vedeţi aici, este o firmă de handling. Firma de handling, practic, are contract şi prestează servicii pentru firmele de aviaţie care zboară şi pentru aeroporturi. Noi aici avem firma Globeground, una dintre cele cinci firme de handling care lucrează pe Aeroportul Otopeni. O firmă unde de altfel sunt acţionari şi TAROM şi CNAB (...) Am discutat cu domnul director de la aeroport şi l-am rugat să vină directorul acestei firme Globeground să îmi spună şi mie de ce se întâmplă aceste lucruri, un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată, de ce întârzie autocarele care trebuie să preia pasagerii de la aeronave câte 30-40 de minute şi astfel pasagerii îşi pierd conexiunile. L-am chemat să îmi spună de ce nu semnează actul adiţional care i-a fost dat de aeroport prin care i se impun anumite reglementări europene, în sensul că să avem aer condiţionat în autocare, să avem destui şoferi care deservesc autobuzele. Domnul director al firmei Globeground nu a putut să vină la întâlnire spunând că are foarte multă treabă şi are alt program”, a spus Cuc, într-o conferinţă de presă organizată duminică la sediul ministerului.

Mult timp, firmele de handling de pe AIHCB nu au avut probleme cu managementul CNAB. Acestea sunt responsabile de gestionarea proceselor de check-in, îmbarcare, ticketing și transferul bagajelor în numele companiilor aeriene. Potrivit opiniilor unor pasageri, serviciile prestate de acestea nu ar corespunde standardelor: pasagerii sunt transportați la avioane în condiții proaste, iar bagajele sunt manevrate necorespunzător.

Site-ul de Internet al celor de la Globeground este nefuncțional. Până la această oră nu a fost emis niciun comunicat de presă pe această temă din partea companiei citate.

În maximum 10 zile, patru companii de handling care operează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București (AIHCB) trebuie să transmită conducerii Companiei Naționale Aeroporturi București SA (CNAB) opiniile cu privire la noile proceduri creionate de managementul CNAB, a anunțat la o întâlnire informală cu ziariștii Alexandru Ivan, directorul general CNAB.

Potrivit precizărilor șefului Companiei Naționale Aeroporturi București SA, șansele de a ajunge la o înțelegere amiabilă cu firmele de handling care operează pe AIHCB pe aceste proceduri, unele care impun o eficientizare a activității acestora pe AIHCB sunt mici.

„Am terminat noile proceduri pentru agenții de handling pe care le-am dat în analiză. Cred că mai au zece zile termen de răspuns (...). Se pare că nu cred că vom ajunge la un consens amiabil cu dânșii. (...) În cazul nefericit în care nu vom ajunge la un acord, s-ar putea ajunge la rezilierea contractelor, lucru pe care nu mi-l doresc. Cei care nu respectă procedurile, li se vor trimite notificări. Trebuie să precizez că avem în contract o clauză de reziliere unilaterală cu notificare în 30 de zile”, a afirmat Ivan la întâlnirea cu ziariștii. „Le-am impus (n.r. - operatorilor de handling) niște condiții de bun simț, astfel încât lucrurile să intre în normalitate. Îmi dau seama că și noi avem problemele noastre, dar trebuie să înțeleagă că și eu au problemele lor. Vorbim în primul rând de numărul angajaților, cât și de modul în care aceștia își desfășoară activitatea. Noi avem toată partea de mecanică, benzi bagaje ș.a.m.d., iar ei au partea de personal. În momentul în care se încarcă bagajele pe bandă, ei au anumite proceduri pe care trebuie să le respecte: bagajul trebuie să fie într-o anumită poziție, astfel încât el să poate fi citit de detector și de scanner, trebuie lăsată o anumită distanță între bagaje, astfel încât ele să nu se blocheze etc. Nerespectând regulile acestea, de aceea se întâmplă și blocajele la benzile de bagaje. Nu spun că nu este și din cauza noastră. Avem și noi suficiente probleme pe care încercăm să le remediem. (...) Cele mai mari probleme sunt însă din cauza așezării bagajelor și modului în care sunt puse”.

Potrivit spuselor oficialului CNAB, compania de stat nu a impus un număr minim de angajați pentru eficientizarea handling-ului, ci niște timpi alocați fiecărei operațiuni specifice, respectiv un termen-limită pentru remedierea problemelor cu manevrarea bagajelor.

„Dacă aceste companii de handling pot realiza cu un număr de persoane mai mic operațiunile, foarte bine. La fel și în cazul utilizării unui număr de persoane mai mare. Ideea este că aceste firme trebuie să respecte anumiți timpi, doar managementul acestor firme fiind capabil să precizeze de câte persoane este nevoie ca să realizeze acest proces. (...) Până la data de 1 ianuarie 2020, companiile de handling vizate trebuie să remedieze problema cu bagajele”, a adăugat Alexandru Ivan.

Înnoirea parcului auto cu minimum 50 la sută

De asemenea, noile proceduri impuse de CNAB prevăd înnoirea parcului auto ale operatorilor în cauză, actualele autobuze care operează cu pasageri între terminale și aeronave și viceversa având o vechime de 30-40 de ani.

Conform precizărilor sursei citate, starea în care operează unele dintre aceste autobuze aduc atingere imaginii aeroportului atunci când vine vorba de pasageri.

Alexandru Ivan a precizat că firmele de handling au un termen „mai mult decât rezonabil” în ceea ce privește înnoirea parcului auto care să îndeplinească minime condiții, printre care și motorizare Euro 6 și aer condiționat.

„Le-am dat (n.r. - companiilor de handling) un termen de opt-nouă luni, unul pe care îl consider mai mult decât rezonabil, să-și îmbunătățească măcar 50 la sută din flota auto, asta însemnând autobuzele. Toată lumea care se urcă într-un autobuz de la terminal la avion sau invers crede că aceste autobuze sunt ale aeroportului. Nu. Aceste autobuze sunt ale agenților de handling. Problema cea mai mare este că aceste autobuze au o vechime destul de mare. Singurul lucru pe care l-am cerut a fost ca acestea să fie aduse la standardele din ziua de astăzi. Le-am impus, spre exemplu, să fie Euro 6, să aibă aer condiționat etc. Din punctul meu de vedere am cerut normalitate. Înțeleg și că este o investiție pentru aceste firme, dar nici noi nu mai putem accepta ca, de fiecare dată când vine cineva în aeroport, să-l văd în autobuze de 30-40 de ani, fără aer condiționat etc. și toate acestea să se răsfrângă asupra aeroportului”, a afirmat oficialul CNAB, care a adăugat că termenul pentru schimbarea a 50 de procente din parcul auto la noile standarde este de 30 iunie 2020.

Mult timp, firmele de handling de pe AIHCB nu au avut probleme cu managementul CNAB. Acestea sunt responsabile de gestionarea proceselor de check-in, îmbarcare, ticketing și transferul bagajelor în numele companiilor aeriene. Potrivit opiniilor unor pasageri, serviciile prestate de acestea nu ar corespunde standardelor: pasagerii sunt transportați la avioane în condiții proaste, iar bagajele sunt manevrate necorespunzător.

În condițiile în care calea de rulare Delta era foarte importantă pentru preluarea traficului de pe pista 1 a Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB), până la momentul la care vor începe lucrările de execuţie propriu-zise la pista 2, reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi cei ai firmei Porr Construct au semnat marţi contractul pentru reabilitarea acesteia, valoarea contractului ridicându-se la 5,6 milioane de euro.

Oficialii CNAB previzionează că lucrările vor începe la sfârşitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie, fiind condiţionate de obţinerea avizelor, acordurilor, a Certificatului de Urbanism şi a Autorizaţiei de Construire, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan, a subliniat că unul dintre obiectivele principale ale mandatului său au vizat reparaţiile capitale ale căii de rulare Delta.

„Calea de rulare Delta este unul dintre principalele obiective pe care le-am avut de la începutul mandatului. Trebuie reţinut că, fără reparaţii capitale la calea de rulare Delta, lucrările la pista 2 nu puteau începe, deoarece pe perioada cât va fi închisă pista 2 pista 1 va prelua tot traficul. Calea de rulare Delta este modul de intrare a avioanelor pe pistă şi de degajare”, a susţinut acesta.

Ivan a precizat că pentru această cale de rulare contractul semnat prevede o garanţie de 9 ani.

„Prin contractul semnat se vor reduce semnificativ costurile cu mentenanţa şi cu reparaţiile pe perioada celor 9 ani cât este în garanţie”, a subliniat şeful CNAB.

Durata de proiectare a reparaţiilor la calea de rulare Delta este de două luni şi execuţia de 6 luni. Constructorul care a câştigat procedura este firma Porr Construct SRL.

Conform surselor oficiale, contractul presupune servicii de proiectare (DTAC, PT+ DDE) și lucrări de execuție reabilitare cale de rulare Delta cu ridicarea PCN-ului la nivelul PDA1 (inclusiv intersecția Delta-Papa-Charlie și supralărgiri zine de inflexiune) și instalațiile de balizaj aferente.

Pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă va intra în reparaţii capitale în primăvara anului viitor, fiind deja semnat contractul pentru refacerea sa completă, în valoare de 107 milioane de lei, iar lucrările vor dura 6 luni.

Cumulat, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti- Băneasa Aurel Vlaicu, în primul semestru al anului în curs, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a înregistrat un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019. Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

CNAB şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.

Potrivit anunțului făcut de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), instituția a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

Despre CNAB: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.