Afişez elemetele după tag: nicolae ciuca

Sacrificiu care nu trebuie să fie uitat niciodată. În cadrul unei ceremonii restrânse, la care au participat premierul Ludovic Orban şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, militarii Armatei Române care au murit în teatre de operaţii au fost comemoraţi miercuri, 11 noiembrie, la Monumentul Eroilor din Parcul Tineretului din Bucureşti.

„Aducem, astăzi, un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii, în numele ţării şi pentru ţară. Sacrificiul lor nu va fi uitat niciodată, iar familiile eroilor noştri vor avea în Armata României un permanent sprijin”, a precizat cu această ocazie ministrul Apărării, citat de Agerpres.

Ciucă a mai adăugat că prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea Observare din Irak-Kuweit, UNIKOM.

Au urmat participări la misiunile ONU din Somalia, Angola, Eritreea, Rwanda, Republica Democrată Congo, Burundi, Coasta de Fildeş, Kosovo, India, Pakistan, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind la Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA, a arătat ministrul.

La această ultimă misiune, executată sub drapelul Naţiunilor Unite, România a participat, timp de un an, cu detaşamentul „Carpathian Pumas”, format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU.

De asemenea, țara noastră a decis participarea la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, începând cu momentul semnării Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, chiar dacă nu avea, încă, statutul de membru.

În scurt timp, a mai punctat ministrul de resort, ţara noastră a decis să se alăture eforturilor de gestionare şi soluţionare a crizelor din Balcanii de Vest, astfel că, în 1996, un detaşament de genişti a fost dislocat în operaţia NATO din Bosnia şi Herţegovina, IFOR, pentru a efectua activităţi de deminare, refacere a drumurilor şi a podurilor, de construcţie şi restaurare a unor clădiri.

Această primă participare la o misiune a NATO a fost urmată de multe altele, întotdeauna participarea militarilor români fiind sub semnul eforturilor constante în vederea asigurării securităţii, stabilităţii şi păcii, prevenirii conflictelor, soluţionării lor prin mijloace paşnice.

2003, an de cotitură

Prima participare a României la operaţiuni militare sub drapelul Uniunii Europene a coincis cu prima misiune a organizaţiei, în 2003, în Republica Macedonia de Nord. Astăzi, România participă la toate cele şase misiuni militare active ale UE.

„Sunt misiuni complexe care au contribuit semnificativ la adaptarea Armatei României la provocările prezente şi, în acelaşi timp, au reprezentat argumente solide pentru integrarea în NATO şi pentru Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Pentru aceasta le datorăm veteranilor din teatrele de operaţii respectul nostru”, a transmis ministrul Ciucă.

Potrivit acestuia, ziua de 11 noiembrie aduce aminte de sacrificiul sublocotenentului post-mortem Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român care a murit, în anul 2003, în teatrul de operaţii din Afganistan.

Ministrul Apărării a amintit că 30 de militari români au murit în teatrele de operaţii, iar aproape 200 au fost răniţi.

În prezent, aproximativ 1.000 de militari ai Armatei României activează în teatre de operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional.

„Admiraţi-i pe cei rămaşi, nu-i daţi uitării pe cei plecaţi”, a spus, în cadrul ceremoniei de miercuri, Marius Apostol, militar rănit în misiune.

În Bucureşti şi în garnizoanele în care există unităţi militare care au executat misiuni în teatrele de operaţii sunt organizate, miercuri, ceremonii militare şi religioase în format restrâns.

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului Armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi.

Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11,00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

După finalizarea procedurilor de acreditare a formațiunii medicale de nivel ROL 2 al MApN, declarată operațională sâmbătă, 28 martie 2020, demersuri care vor fi desfășurate de Ministerul Sănătății, unitatea spitalicească mobilă ROL 2 va funcționa ca secție externă a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC).

Facilitatea medicală va asigura asistență medicală specializată pentru pacienții potențial infectați cu virusul SARS-CoV-2, cazurile ușoare și medii.

Cu ocazia operaționalizării ROL 2, ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a mulțumit întregului personal care a contribuit la instalarea și la punerea în funcțiune a formațiunii medicale de tratament într-un interval așa de scurt.

„Vreau să mulțumesc întregului personal angrenat în realizarea acestei facilități medicale, a fost un efort asumat de către militarii Armatei Române, aici aș vrea să încep cu partea personalului din Direcția medicală, din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central București, care au reușit să pună laolaltă experiența acumulată de-a lungul anilor, în special în exercițiile și misiunile la care am participat", a declarat ministrul Ciucă.

La rândul său, comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central, general-maior medic Florentina Ioniță-Radu, a precizată că spitalul ROL 2 nu poate funcționa fără a avea ca backup Spitalul Militar Central

„Noi suntem toți o echipă și aș vrea să adresez mulțumiri pentru modul în care arată, în acest moment, campusul și spitalul ROL2 din această locație, să adresez mulțumiri atât Spitalului Ana Aslan, Ministerului Apărării Naționale, cât și a firmelor care au asigurat tot ceea ce înseamnă utilități” a menționat general-maior medic, Florentina Ioniță-Radu.

Spitalul are în compunere corturi medicale și containere care cuprind, printre altele, unități de triaj, laborator, radiologie, sterilizare, zonă de decontaminare, structura fiind operațională, din punct de vedere administrativ și medical, după ce a parcurs, succesiv, etapele prevăzute de procedurile medicale în vigoare.

Totodată, în incinta Institutului de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan" Otopeni este acreditată și funcționează o tabără cu peste 130 de spații de cazare destinată formelor ușoare și medii pentru pacienții infectați cu COVID-19, iar în clădirea institutului funcționează Unitatea de Primiri Urgențe și se regăsesc spațiile de cazare pentru personalul care încadrează facilitatea medicală.

Din cadrul MApN, activitatea este sprijinită de Direcția medicală, Statul Major al Forţelor Terestre, Statul Major al Forțelor Aeriene, Comandamentul Logistic Întrunit și Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii.

Formațiunea medicală de nivel ROL 2 al MApN a mai funcționat ca secție externă de boli infecțioase la combaterea virusului Ebola și a fost parte componentă a exercițiilor NATO „Saber Guardian 19” și „Vigorous Warrior 19” – cel mai mare exercițiu cu focus medical organizat până în prezent de Alianța Nord-Atlantică, care s-au desfășurat anul trecut în România.

Formațiunea medicală de tratament ROL 2, amplasată în perimetrul Institutului de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din Otopeni, a fost declarată operațională sâmbătă, 28 martie 2020, în prezența Președintelui României, Klaus Iohannis și a prim-ministrului Ludovic Orban.

La eveniment au fost prezenți ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul afacerilor interne, Marcel Vela, ministrul sănătății, Nelu Tătaru, secretarul de stat Raed Arafat și șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu.

MApN a sprijinit autoritățile centrale și locale printr-un număr de 1.109 misiuni

În intervalul 30 martie ora 16.00 - 31 martie ora 16.00, în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” au fost prelucrate un număr de 443 teste pentru depistarea infectării cu SARS-CoV-2.

La Constanța continuă lucrările de amenajare la Spitalul Modular de Izolare și Tratament, care va funcționa ca o extindere a Secției de boli infecțioase a Spitalului Militar de Urgență din Constanța.

De la începutul aplicării măsurilor pentru limitarea răspândirii COVID-19, MApN a sprijinit autoritățile centrale și locale printr-un număr de 1.109 misiuni, la care au participat 6.823 militari și 2.134 mijloace tehnice, iar la Institutul Cantacuzino au fost prelucrate un număr total de 5.489 teste.

Prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările și completările ulterioare), coordonarea la nivel național a tuturor acțiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a situației de urgență revine Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Apărării Naționale are rol de sprijin și au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forțelor și mijloacelor MApN în situațiile în care va fi necesară alocarea lor, pe tipurile de misiuni pentru care vor exista solicitări.

Militarii sunt pregătiți să sprijine autoritățile în zonele unde va fi necesară intervenția Armatei.

Sursă foto: MApN/Laurențiu Turtoi

Marți, 12 noiembrie 2019, drapelul Statului Major al Apărării a fost decorat cu Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, cu însemn de război, pentru militari, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii.

Potrivit spuselor ministrului Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, această decoraţie recunoaşte contribuţia tuturor militarilor în rezervă şi retragere, în mod deosebit celor care au lucrat în Statul Major General şi a şefilor statului major general.

„Îi salutăm şi pe cei peste 1.200 de militari români care astăzi scriu istorie în misiunile externe ale României”, a continuat Ciucă.

Șeful MApN a mai spus că, în această zi, gândurile tuturor se îndreaptă şi către cei 30 de camarazi căzuţi în ultimii ani în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan şi Bosnia-Herţegovina, precum şi la cei peste 190 care au fost răniţi.

„Statul Major al Apărării a dovedit că poate acţiona ca o echipă profesionistă, care ştie să lucreze integrat şi eficient. Aceste calităţi vor fi cu atât mai importante în noul mediu de securitate, imprevizibil şi extrem de volatil. Apărarea ţării noastre poate fi concepută doar prin prisma unei abordări colective, bazată pe valori comune, iar experienţa acumulată de Armata României în cadrul NATO şi Uniunii Europene ne asigură un statut solid în relaţia cu armatele aliate şi partenere”, a afirmat ministrul Apărării.

El a dat asigurări că România va continua să dezvolte parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv din perspectiva sprijinului pe palierul implementării obiectivelor naţionale, în contextul procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare.

„Vom îndeplini în continuare angajamentele de împărţire echitabilă a responsabilităţilor, respectiv contribuţie financiară, capabilităţi şi participarea la misiuni, prin alocare şi în viitor a 2% din PIB pentru apărare şi ne vom concentra pe programele de înzestrare a Armatei României cu tehnică şi echipamente moderne, demnă de o ţară aliată. Astfel, vom continua să ocupăm unul din primele locuri în cadrul NATO în acest domeniu, ceea ce confirmă că ţara noastră este un partener credibil în cadrul NATO şi UE”, a continuat ministrul Apărării.

Potrivit spuselor sale, ziua de 12 noiembrie 1859 reprezintă una dintre cele mai importante date din calendarul tradiţiilor militare, o adevărată zi de naştere a Armatei Române moderne.

„Acum 160 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfiinţa Corpul de stat major general al Principatelor Unite, structură de conducere care a elaborat şi implementat în deceniile care au urmat toate deciziile cu impact major asupra organismului militar românesc. Nu întâmplător, Statul Major al Apărării este de o vârstă cu România modernă”, a continuat Ciucă.

După citirea decretului prezidenţial de acordare a decoraţiei, aceasta a fost fixată pe drapelul SMAp, a fost intonat Imnul Naţional al României, iar drapelul de luptă a fost introdus în formaţie.

Totodată, a avut loc şi activitatea de acordare de distincţii şi Embleme de onoare ale Statului Major al Apărării.