Conform datelor publicate de Eurostat marți, 27 august 2019, România și Polonia au înregistrat cele mai mici preţuri la carne din blocul comunitar (UE28), ambele cu 37 de procente sub media Uniunii Europene.

Alte state membre cu preţuri scăzute la carne au fost Bulgaria (36% sub media UE), Lituania (29%) şi Ungaria (25%).

Pe de altă parte, cele mai mari preţuri la carne din UE se înregistrau în Austria, cu 46% peste preţul mediu din UE, Luxemburg (42%), Franţa (31%) şi Belgia (26%).

Față de anul 2017, România a înregistrat al treilea cel mai scăzut nivel al preţurilor cărnii din Uniunea Europeană, cu 40,8% sub media Uniunii Europene. La acel moment, cele mai scăzute preţuri ale cărnii au fost consemnate în Bulgaria, cu 40,9% sub media europeană, şi în Polonia, cu 43,3% sub media UE.

Foto credit: Gheorghe Stancu (Facebook, arhiva personală), Surse și Resurse

MiG-ul 21 Lancer la manșa căruia se va afla asul Gheorghe Stancu și care sâmbătă, 24 august 2019, va opera de pe Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu, reprezintă începutul în forță al BIAS 2019, „un solo foarte frumos”, descriere aparținând lui George Rotaru, directorul general al Aeroclubului României, conducător al demonstrației aeriene.

„Începutul va fi în forță, chiar cu un MiG 21 Lancer care operează de pe Băneasa (n.r. - Aeroportul Aurel Vlaicu); un solo foarte frumos. La un moment dat veți vedea un Airbus al Tarom, însoțit de Șoimii României (n.r. Hawks of Romania). Vom avea și un planor nou de acrobație al Aeroclubului României; zboară Octav Alexan, copilul nostru care este vicecampion mondial la acrobație în acest an. Spectacolul va ține continuu față de anii precedenți, până la 20:45. De la ora 09:00 la ora 20:45, tot timpul în aer vor fi aeronave și parașutiști. (...) În total, BIAS 2019 înseamnă peste 100 de aeronave prezente la sol și în aer”, a declarat Rotaru în cadrul conferinței de presă de vineri, 23 august 2019, de la Romaero, care a adăugat pentru Surse și Resurse că pilotul care va deschide BIAS 2019 fiind însuși Gheorghe Stancu.

În plus față de evoluțiile Mig 21 Lancer, F16 și altele, Forțele Aeriene Române (ROAF) au mai pregătit un static display format din aeronave și sisteme specializate de apărare antiaeriană, precum și un personal bine pregătit la standurile expoziționale.

„Pentru mâine (n.r. - 24 august 2019), în cadrul BIAS, Statul Major al Forțelor Aeriene vă va prezenta un număr de peste 40 de aeronave în zbor și la sol. Totodată, pe platforma expozițională va putea fi observat sistemul de rachete Hawk PIP III R, radarul TPS 79 și altele. Vă așteptăm alături de noi și în hangar, unde tinerii interesați de oferta educațională o vor putea consulta”, a precizat la rândul său colonel Ionuț Neamu.

BIAS 2019 va avea două faze, potrivit spuselor locotenent-comandor Mădălin Cristea. Astfel, începând cu dimineața zilei de sâmbătă, 24 august 2019, reprezentanții ROAF îi vor delecta pe spectatori, din nou, cu evoluțiile aeronavelor din dotare, cât și cu măiestria piloților militari, a parașutiștilor și, bineînțeles a întregului personal.

„Show-ul este compus din două faze: una de zi și una în crepuscul. Pe partea de zi vom avea atât zboruri individuale, cât și zboruri de formație la care vor participa toată gama de aeronave pe care o avem în dotare”, a spus reprezentantul ROAF.

11 ani de BIAS

Prezent la eveniment, Dragoş Titea, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor a ținut să marcheze cei 11 ani care se împlinesc de la primul miting aviatic, în 2019. El a precizat că ediția din acest an va fi „diferită” faţă de cea din anii trecuţi.

„Este un miting care va începe în jurul orei nouă dimineaţa şi se va termina în jurul orei nouă seara. Este un miting continuu. Va fi un show nou, vom avea pentru prima oară din partea companiei Tarom un avion Airbus şi pentru prima oară va fi însoţit de cinci avioane din parte Aeroportului României”, a anunţat Titea.

Vor participa la în cadrul show-ului dinamic 10 echipe cu paricipanţi din ţară şi străinatate, iar la display-ul static vor fi 11 participanţi. În cadrul show-ului Dinamic Display vor participa, în ordine, Baltic Bees din Lituania cu 6 avioane L39 C Albatros, tot din Lituania, Jurgis Kairys cu o aeronavă SU 31, Luca Berttossio – planor din Italia, Soko Galeb (Serbia, Soko G2 Galeb), Valer Novac (România, Kamov elicopter), Slovacia (L 29 SK şi L29 Delifin), Aeroclubul României, Şcoala Superioară de Aviaţie (3 elicoptere EC 20, o eronavă bitomotor Tecman 2006, 3 aeronave monomotor – tecman 2008 şi Cessna 172), Forţele Aeriene Române (F-16, MIG-21 Lancer, IAR 316B, IAK 52, IAR 99 Şoim, C 130 Hercules, C27J Spartan).

Spectacolul aerian este garantat de prezența așilor Aeroclubului României – Hawks of Romania, White Wings, alături de paraşutiştii formaţiei Blue Wings. Hawks of Romania evoluează cu cinci avioane EXTRA 300; White Wings este formația de două planoare, care a dat clasă multor campioni mondiali la concursurile internaționale. Blue Wings este formația de parașutisti, care vor încânta publicul de la BIAS, dezvăluind în aer drapelul tricolor de 400mp, potrivit organizatorilor.

Spectatorii vor asista și la evolutii inedite de acrobatie individuală, realizate cu aeronave Zlin 50, Extra 300 și IAR 35.

Baltic Bees este o trupă recunoscută pentru manevrele artistice de maximă dificultate, realizate cu aeronave militare, dar şi de acrobaţie de mare viteză şi manevrabilitate. Echipa Baltic Bees efectuează toate manevrele standard de acrobaţie, şi are, de asemenea, un arsenal de figuri individuale şi alte elemente dificile de zbor în grup. Echipajul Baltic Bees este format din 6 piloţi experimentaţi, având la activ mii de ore de zbor.

Liderul echipei este Artyom Soloduha, un tânăr pilot cu 700 de ore de zbor la activ, a cărui poreclă este Maverick, arată organizatorii BIAS 2019. Manevra de zbor preferată este „crazy bee”. Cel mai experimentat membru al echipei este Valery Sobolev, pilot instructor cu 3.500 de ore de zbor la activ. Porecla sa binemeritată este „God Father”, iar schema preferată de zbor este „Bell”. Echipajul este completat de Igor Yudkin „Major”, cu 2.200 ore de zbor, Anatoly Perekriostov „Maestro”, pilot cu 3.100 ore de zbor, Alexander Zarinsh „Smoke”, cu 2.200 ore de zbor și cel mai nou membru al echipei, Alessandro Scorrano, pilot cu 1.500 ore de zbor.

La BIAS 2019 Baltic Bees vor evolua cu șase L-39C Albatros, avioane de instruire, cu reacţie şi două locuri, folosite în principal de forţele aeriene europene. Albatrosul este special şi foarte popular datorită caracteristicilor tehnice excelente, aerodinamicii impecabile şi datorită manevrabilităţii. Fiecare aeronavă Baltic Bees are propriul nume, care aduce aminte de folclorul letonian şi care promovează atât istoria, cât şi cultura şi valorile care definesc această ţară.

Luca Bertossio este unul dintre invitaţii speciali ai BIAS 2019. În vârstă de 27 de ani, italianul este campion mondial la planorism și cel mai tânăr câștigător al competiție Glider Aerobatics. Cu o experință de peste 3.500 de zboruri cu planoarele SWIFT S1, MDM Fox, ASK21 și IS28B2, italianul Luca Bertossio deţine inclusiv licenţa de pilot de linie.

La categoria Static Display, vor lua parte Forţele Aeriene Portugalia cu două aeronave F16, Forţele Aeriene Ungaria cu un Gripen şi o aeronavă suport, Forţele Aeriene Române, Tarom cu ATR 72, Forţele Aeriene SUA – USAF BlackHawk, NATO – AWAKS – Boeing E-3 Sentry, ARPIA – machete istorice VUIA -COANDĂ, Romaero – BAC1-11, YAK 52, Iacarii Acrobati, IGAV elicoptere MI 17 şi EC 135.

Intrarea publicului la BIAS este liberă. Accesul publicului se face prin Romaero, începând cu ora 08.00. Organizatorii le recomandă participanţilor să folosească mijloacele de transport în comun, deoarece nu se asigură parcarea.

MĂȘTI. În România, activitatea de lobby nu este reglementată la nivel legislativ. Acest lucru nu împiedică însă manifestarea ei sub diferite forme.

Chiar dacă, în România, se face lobby sub diferite forme (public affairs sau networking politic), cu câteva excepții, nimeni nu recunoaște că întreprinde o astfel de activitate. Poate cel mult că apără un principiu sau un punct de vedere în fața instituțiilor statului (advocacy). Motivul principal: acuzele imediate de trafic de influență venite în mare parte din partea politicului. Activitățile de advocacy (și lobby) intră, parțial, în atribuțiile experților în afaceri corporative sau relații publice și guvernamentale din cadrul companiilor mari. Lobiștii sunt angajații unor companii de profil sau sunt consultanți ce lucrează pentru anumiți clienți: companii, asociații, sindicate, organizații sau agenții guvernamentale.

Umbrele de protecție

Pentru a nu fi acuzați de trafic de influență, specialiștii se împart în două tabere. Pe de-o parte, sunt cei care spun că nu avem o legislație care să reglementeze această activitate și care fac orice altceva în afară de lobby. Pe de altă parte, sunt cei care spun că avem legislație și că este nevoie doar de implementarea acesteia. Este vorba de actele normative privind accesul liber și deschis la toate puterile din stat (Legea 52/2003, Legea 544/2001), precum și Articolul 31 din Constituția României. Ei sunt unii dintre cei care fac advocacy. În final, rămân cei care, pur și simplu, fac tot lobby, sub forma public affairs-ului sau networking-ului politic.

Ptiu drace. N-avem legi!

Piața lobby-ului din România este total nereglementată din cauza lipsei legislației, spun cei din prima tabără. De asemenea, ei spun că lobiștii se feresc să recunoască faptul că practică această meserie, din cauza asocierii cu traficul de influență și grupurile de interese. „La noi este mai ușor și mai vandabil pentru mass-media să definească lobby-ul ca trafic de influență“, a spus Claudiu Săftoiu, manager al companiei de consultanță politică, Capital Promotion. Și Adriana Săftoiu, deputat PNL, este de acord că, în România, nimeni nu declară că face lobby din cauza lipsei actelor normative și a unui cadru clar. Culmea. Lipsa unei legislații în domeniu aparține tot oamenilor politici. Și asta în ciuda faptului că tocmai ei ar fi trebuit să susțină exact legalizarea acestui cadru. „Chiar și Traian Băsescu, la un moment dat, s-a împotrivit ideii de lobby și vorbea de conflictele de interese“, a precizat Adriana Săftoiu.

Lobby pentru advocacy

Sunt voci care spun că legitimarea unei profesii nu se face obligatoriu printr-o lege specială, iar calitatea de lobbist legitimat, ca atare, nu poate conferi automat autoritate profesională, recunoaștere sau acces privilegiat la reprezentanții autorităților. Ei sunt unii dintre cei care practică advocacy și care spun că nu este nevoie de o lege a lobby-ului în România. „Crearea unui mecanism prin care să se accepte influențarea procesului de decizie nu este coerentă cu principiile care stau la baza sistemelor constituționale europene“, se arată într-o comunicare prezentată de Gilda Lazăr, director Afaceri Corporative din cadrul JTI România. Diferența cheie între lobby și advocacy este că advocacy presupune comunicarea directă cu legiuitorul și opinia publică, a unui punct de vedere individual/general/al unei organizații, fără a cere neapărat inițierea unei modificări legislative.

INTERES
Cerința de lobby

De lobby poate avea nevoie oricine, de la o companie sau un grup de companii, până la ONG-uri, sindicate, patronate sau orice alt tip de organizație. „Inclusiv guvernele pot apela la lobby atunci când doresc să influențeze anumite organisme europene sau mondiale“, spune Cezar Caluschi, fondator al Agenției OSC din România. Este și cazul campaniei lui Traian Băsescu, în momentul în care România avea probleme cu ratificarea tratatului de integrare în UE, în ultimele patru luni ale anului 2006. Atunci, toată agenda politică externă s-a concentrat pe cele patru țări care încă nu ratificaseră tratatul: Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. „Ce făcea atunci președintele României? Nu numai că se ducea la președinții omologi sau prim-miniștri, dar se ducea în Parlamentul acelor țări, se întâlnea cu comisiile de politică externă. Făcea lobby“, spune deputata PNL Adriana Săftoiu. Si Corina Vințan menționează că lobby-ul României pentru aderarea la UE a fost extrem de consistent la nivel politic, dar extrem de slab la nivelul mass-mediei internaționale. Tentativa eșuata a României de a face o campanie de imagine în Europa a determinat guvernele europene ulterior sa impună restricții severe în ceea ce privește accesul forței de munca romane pe piața muncii europene.

CURAJ
„Nu mă feresc să folosesc sintagma <lobby>“

Lobby-ul sau afacerile publice (public affairs), cum se numește activitatea aceasta în România și în lume, este o componentă a activității de PR, spune Corina Vințan, fondator al firmei LinksAssociates. Managerul companiei românești de public affairs spune despre lobbist că se luptă pentru a câștiga teren în fața decidenților politici și a mass-mediei pentru problemele clienților firmei pe care o reprezintă (companii, cauze, oameni etc.). În cazul său, Corina Vințan dorește să îi situeze pe clienții săi în zona creatorilor de climat si nu în cea a victimelor de climat (lupta unor companii pentru a schimba unele acte normative nefavorabile). Este un demers corect si democratic, este de fapt un dialog in care o parte in final isi impune poziția. În pluralismul de opinii în care trăim este perfect corect sa lupti pentru a câștiga.

Lobby-ul, mai scump decât PR-ul comercial

Serviciile în domeniul lobby-ului sunt mult mai scumpe decât în domeniul PR-ului comercial, pentru că resursa umană cu care se lucrează are o experiență multiplă în relații guvernamentale, relații cu mass-media, are background politic, are conexiuni valoroase. In zona de mass-media lobistul trebuie să dea dovadă chiar de persuasiune în încercarea de a controla agenda de știri. „Această activitate nu ține de latura ocultismului“, a precizat Corina Vințan. Este vorba de munca de informare a presei si obținere a unei întorsături a unei situații în favoarea unui interes anume (spin doctors).

Serviciile
Afacerist și politician la aceeași masă

OSC, compania lui Cezar Caluschi este specializată pe comunicarea directă, care presupune orice activități și acțiuni prin care putem facilita cea mai bună comunicare între clienți și oamenii politici sau administrația publică“, a precizat Cezar Caluschi. Cele mai utilizate modalități de lucru sunt întâlnirile directe sau organizarea unor evenimente – seminarii, conferințe, mese rotunde – unde clienții și oamenii politici sau din administrație au posibilitatea să se întâlnească și să relaționeze. Corina Vințan se axează mai mult pe munca de informare și analiză, elaborarea strategiei de acțiune, stabilirea contactelor și apoi argumentația solida și serioasă în fata factorului politic. Vințan crede în crearea de coaliții în favoarea unei cauze care face tot demersul mai credibil.

O lecție de lobby american

Claudiu Săftoiu, director al firmei Capital Promotion, vorbește de munca lobistului american ca fiind una extraordinar de laborioasă și care implică cooperarea cu foarte multe entități economico-social-politice. Și dă și un exemplu - cel al unui lobbist care promovează brandul național de bere Budweiser.

Cumpărați produse americane

Cum își face treaba un lobbist american din industria berii? În primă instanță se adresează opiniei publice prin intermediul unor dezbateri în mass-media: „Cumpărați produse americane și cumpărați berea Budweiser. Ea este fabricată din hameiul pe care îl plantăm noi, în California“. Dar de ce iese cu acest mesaj? Se întreabă consumatorul. De ce este hameiul nostru atât de bun? Atunci lobistul face următorul pas. Se îndreaptă către academiile de profil. Vorbește cu specialiștii în hamei și, având și un buget, propune centrului de cercetare respectiv să editeze o carte cu privire la calitățile nemaipomenite ale hameiului american față de alte soiuri din import și care se găsește exclusiv în berea respectivă. În momentul în care un astfel de proiect ajunge la sfârșit, există un adevărat desfășurător, un plan de promovare a brandului de bere pentru care a lucrat. Planul a curpins acele centre de cercetare, articole din ziare și reviste, precum și ratingul unor emisiuni TV calate pe securitatea alimentară. Au fost, de asemenea, angajate sindicatele care lucrează în industria profil și care protejează producția națională. Toate aceste lucruri stârnse de lobbist și date unui politician devin, în mâna celui din urmă, o armă extraordinară pentru a cere, de pildă, o taxare preferențială a berii în SUA. Lobistul poate obține în final, pentru industria berii, un amendament sau chiar un proiect de lege pentru promovarea politică a berii. Prin intermediul activităților de lobby, sume mari de bani intră în societate și creează o bază de interes a unui întreg public consumator. „De aici până la decizia politică este doar un pas“, a conchis Claudiu Săftoiu.

AXIOMĂ
Doar în america funcționează acest sistem

Teama lobistului român de a fi acuzat de trafic de influență este subliniată și de Bogdan Teodorescu. „În România, nu există nicio firmă care să-și poată asuma, prin contract, faptul că poate face lobby“, este de părere analistul politic. El spune că lobby-ul există doar în spațiul american, acolo unde firmele de profil stabilesc o legătură între alegător și candidat și realizează un anumit schimb de facilități. „Spre exemplu, lobiștii solicită ajutor unui congressman pentru a susține în Cameră un anumit proiect. În schimb, el va obține suport politic pentru propriile proiecte. Este un tip de construcție care, în România, este neaplicabil“, a declarat sociologul.

32 de infarcte, în medie, la 24 de ore, medici care clachează ca urmare a gărzilor multiple (chapeau dragi Oameni în alb), „oameni” noi pe la porțile instituției, contracte dubioase de întreținere a ascensoarelor (conform spuselor liftierelor), ce mai, lucruri demne de toată investigarea. Auzi atât de multe când ești la coadă în saloanele de așteptare de la Municipal...

Vin frecvent în unitatea spitalicească de elită din București. Iau la picior coridoarele instituției fie din motive personale, fie pentru a mai afla ce se întâmplă cu sistemul de sănătate de la medicii care fac minuni (în fine, mai sunt câteva uscături tinerele care fumează că turcoaicele prin cabinetele șefilor de secție, la grămadă, în timp ce vorbesc de sexcursiile de la munte, tineri rezidenți care înjură prin lift bătrânii fără speranțe prea mari - „Bă, comuniștilor, și la lift stați la coadă?”, iar alții se plâng șefilor de mici malpraxis-uri cauzate unor pacienți cu pile, însă nu dau exemple - într-o oarecare măsură este de înțeles asta, cu condiția să poți remedia tot).

Ce mă pune pe gânduri este, mai nou, faptul că am sesizat fețe noi atât la intrările pacienților, cât și la cele de protocol (noi față de paznicii de pe la firmele private, contractați în baza unor licitații). Cei de la protocol par „altceva” decât eram obișnuiți. Tineri-turn cu Tetra la piept (cunoscătorii știu), intransigenți, incoruptibili, incapabili de comunicare, de înțelegere reciprocă, indolenți, angajați ai spitalului (!) etc. A ajuns intrarea din față, cea cu farmacia și unitatea de alimentație (!?) o poartă similară cu cea de la Guvern sau de la Palatul Parlamentului. Lipsesc unitățile nucleare de control. Tinerii înflăcărați i-au blocat accesul în instituție unui medic, duminică, atunci când se întorcea de la Facultate și l-au bruscat. Acesta a apelat 112, iar noul manager l-a băgat în comisia de disciplină pentru că nu a respectat ordinul direcției, dar asta este altă poveste. Mai mult, „badigarjii” aflați în coordonarea unui domn „Mihai”, vestitul aghiotant al domnului Paul Stănescu, își întorc pe verso legitimația cu numele și funcția atunci când sunt întrebați cine sunt și de ce se comportă așa. Sunt chiar și miștocari când li se solicită îndrumări și ajutor către intrările pacienților, cu toate că eram acolo nu în calitate de aparținători, ci pentru a afla detalii private de la diverși medici, unele care nu au nicio legătură cu actul medical. Noi angajați în detrimentul asistentelor și medicilor? Alo?

Suntem curioși care va fi poziția noului manager, Adriana Nica, susținută pe linia Oprescu-Bodog, șef al instituției care am înțeles de la sursele noastre că abia așteaptă să iasă de vreo reclamație, ceva. Iată... Leo, you're next.

Voi urmări de azi înainte cu mare atenție procedurile de achiziții publice ale SUUB, investițiile, contractele, relațiile cu medicii, mișcările personalului și unităților private care își desfășoară activitatea în interiorul instituției. Nu de alta, dar Municipalul rămâne printre puținele șanse de salvare a românilor bolnavi. Suntem mulți și vrem aflarea adevărului.

Știu foarte bine că medicii mai au puțin și clachează din cauza gărzilor și turelor prelungite, își descarcă nervii pe unii pacienți (îndreptățit) și apoi plâng prin secretariate că nu este normal ceea ce fac. Cu riscul redudanței, chapeau.

Voi reveni cu o anchetă amplă pe acest subiect în lunile următoare, cu informații și din alte unități spitalicești.

Observ că iuțeala de mână în a scrie opinii a căror valoare nu dăinuie în timp dincolo de săptămână, cu un grad atât de ridicat de aciditate (să nu-i spun de malițiozitate), încât oțetul din coasta lui Iisus Hristos ar fi invidios, a ajuns la grad de artă.

Ne aflăm într-un Vest Sălbatic unde pistolul s-a transformat în smartphone, iar gloanțele într-un fel de mutanți ai „parfumatelor” de la vestita „Urzica”. Încărcați de ura cotidianului schingiuit și distorsionat de emanațiile non-valorilor post-decembriste, am reușit să ne rupem de aproapele nostru și am creat falii interumane al căror produs - scindarea societală - este văzut de la o poștă, atât de apropiați, dar mai ales de dușmani, în special în acest an cu atâta încărcătură istorică.

Bhăăi deștepților, vremea răfuielilor din ranch-uri s-a dus. Nu se mai dau „lovituri” decisive „capitalismului deșănțat” prin bodegile unde își făceau veacul vechii gazetari însetați de sânge pe pereți (acum... pe Perete [n.r. - Wall], că-i mai trendy-flendy).

Îi văd pe „influencerii” de carton, zi de zi, la tot pasul. Am ajuns să luăm „lumină” de la agramați cu țidule înalte, care nici măcar nu știu să lege două litere în mod corect, dar care s-au transformat în etaloane și impun anumite „standarde” care schimonosesc și distorsionează realitatea prin uzura morală a mesajului; învățați, Doamne-iartă-mă, că avem o cratimă care folosește și la descrierea plastică a direcționării către origini.

O, Gheorghe, Poștarul anilor mei de presă adevărată, unde ești tu? Iată-mă și în p(r)ostura situației din drama absurdului Alician cand domnișoara căzută în neantul inconștienței vorbea cu „șoaricilii”: „Oh, Mouse... !?”.

Am rejectat o grămadă de „creatori” din lista acestei unelte perfide pe care - recunosc - o folosesc și eu deseori în a propaga anumite mesaje care, altminteri, nu și-ar fi atins ținta, și anume Zuckerbook, însă prin vectorii înaripați și supărător de „bâzâicioși” se întorc „pă peretele” meu. Pastilele lor zilnice mă determinau înainte, constant, să comentez și să îndrept (în viziunea mea) lucrurile care (evident!, mamă mă-sii) mă enervau la culme. Ce să vezi, au mai rămas unul, doi, trei poate, care ridică în slăvi elucubrațiile altora despre care, până mai nu demult, nu știa nici... Daea (să-i spunem). Vedeți, „ma-ți ener-vat„ și „skri-u prosti-i”. Zât sau fiu-fiu și haida-hai, că tot avem poză adânc înfiptă în cotidianul ovin.

Vreți cuvinte magice, frumos împachetate, mmmăăăi, Miticilor? Păi d-astea am un congelator plin. Noroc că elite mai sunt și se ascund (nu în detalii că mă înjurați ??) printre personajele „liniștite” din lista mea de Zahărberg și ale căror creații simple, dar pline de sare și piper fac din România asta să aibă încă ceva bonitate la an centenar. Și mai râd și eu, ce... papuci... De aceea o mai ard p-aici, sincer.

Restul, praf în ochiul istoriei. Cum vin unii, așa de repede dispar... „Influencerilor”, veți vedea că am dreptate. Notați acolo, „pă peretilii” vostru, că ați trezit din hibernare T-Rex-ul... , joi, 26 aprilie 2018, acum vreo 40 de minute.

În viziunea noastră, anul acesta, Bucharest International Air Show a impresionat poate cel mai mult prin evoluția piloților de F-16 Fighting Falcon „Warhawks” operate de RoAF.

Cei doi piloți militari români de la Baza Borcea au simulat cu succes o luptă aeriană care, chiar dacă nu la fel de spectaculoasă ca evoluția #turkishstars (în cazul turcilor fiind vorba acrobație aeriană desăvârșită, dar și de respect față de Centenar - ne-au atins la suflet mesajele din cockpit), a fost cea mai aproape de realitate. Prin realitate înțelegând aici un demo de misiune de antrenament tip Poliție Aeriană, respectiv unul de urmărire, de escortă și de angajare a inamicului. Spunem că a fost impresionantă evoluția în condițiile în care se observă cât de bine s-au obișnuit piloții noștri militari cu noile aparate de zbor. Este clară diferența față de evoluția F-16 românești din 2017.

Impresionantă a fost, de asemenea, și evoluția pilotului spaniol al F-18 Hornet Demo, Alejandro B., aeronavă aflată sub culorile Spaniei și aparținând Ejercito del Aire, cât și cele ale SAAB 39 Gripen-urilor Ungariei și Cehiei. Flares, flares... :D

Să nu-i uităm și pe băieții și fetele de la cortul SMURD. Prezentările lor despre primul ajutor au fost de un real interes. Bravo.

Pe de altă parte, dezamăgitoare a fost absența la zbor a americanilor și curioasă de-a dreptul paza înarmată a celor două F-15 aflate în static display. Nici aeronavele din Ucraina de la #bias2017 nu erau așa de bine păzite. Să stai cu soldații pregătiți ca de război la un static... în fine.

Nu sunt de dat la o parte nici evoluțiile celorlalți ași ai manșei invitați la #bias2018 sau cele ale parașutistilor. Din păcate însă, chiar dacă foarte bine gândite și puse la punct, multe dintre ele au fost izbitor de asemănătoare cu cele din alți ani; identice chiar. Vorbim de 10 ani de BIAS, așadar deja de un public exigent. Conștientizăm și respectăm efortul depus, însă vrem mai mult și mai bine.

Chiar dacă ne place la nebunie fenomenul BIAS, se simte în mod clar nevoia unei schimbări. În primul rând, luna iulie înseamnă disconfort termic major; un chin și pentru piloți, dar în special pentru spectatori.

Apoi, alimentele și băuturile comercializate la BIAS sunt exagerat de scumpe, la fel și suvenirurile aviatorilor români. Este inexplicabil cum o șapcă RoAF costă 50 lei, iar de la turci, cu aceiași bani, poți achiziționa două bucăți și jumătate.

Apoi, organizatorii nu au înțeles că nu este normală polarizarea, plasarea corturilor VIP lângă prelata presei și cea a spotterilor. În timp ce invitații de lux aveau acces la mâncare și apă la discreție, presa făcea tururi pe la chioșcuri și pe la Mega Image pentru plinul de apă și de mâncare; unii cu mapa, alții cu sapa.

Deranjantă a fost, de asemenea, și prezența unora care și-au dorit politizarea evenimentului și întâmpinau vizitatorii încă de la intrare în Romaero cu cereri de semnături gen "fără penali... ". Nu înțelegeam: - eram la protest sau la BIAS?

Una peste alta, a mai trecut un BIAS peste noi. Au rămas întipărite adânc în memorie survolul aparatelor cu reacție F-16, profesionalismul celor care le-au strunit, cât și bucuria și respectul față de noi manifestată de #turkishstars

Suntem cu ochii pe direcția de sosire a aeronavelor la BIAS 2019. Până la urmă vorbim de doar 11 luni și ceva. Nu mai este mult...

Sâmbată, 24 August 2019, cu ocazia BIAS 2019, Alfred Ghergan (pilot-șef Tarom, pilot comandant instructor, examinator pe A318) şi Cristian Dona (director de trainig Tarom, pilot instructor, examinator pe A318) vor brăzda cerul în lung şi-n lat cu o aeronavă de transport - Airbus A318 şi vor executa cu măiestrie şi siguranţă manevre care vor stârni din nou sunete de admirație, promit reprezentanții companiei aeriene de stat.

„Dacă vă plac avioanele şi show-urile aeriene, avem o veste bună: vă puteţi face planul pentru următorul sfârşit de săptămână! Astfel, nu trebuie sa rataţi BIAS 2019 - cel mai mare eveniment de acest gen din Romania, pentru o poveste cu aripi în zbor. Şi nu numai! Căci de data aceasta, Tarom va fi prezent, în premieră absolută cu două surprize!”, se menționează într-un comunicat de presă al sursei citate.

Cea de-a doua surpriză vine odată cu expoziţia statică din cadrul evenimentului, unde pe lângă spectacolul de pe cer, Tarom va fi prezentă cu un stand, unde va putea fi admirată o aeronavă de tip ATR 72-600. Mai precis, este vorba despre o aeronavă de prezentare pusă la dispoziţie de către ATR special pentru acest eveniment cu scopul de a expune, în avanpremieră, aeronava care urmează să fie parte din flota companiei aeriene naţionale.

Mai mult decât atât, o altă veste bună este că aeronava va putea fi vizitată şi explorată îndeaproape de către cei interesaţi, ba chiar fotografiată.

„Vă aşteptăm cu drag, fie că sunteţi pasionaţi de aviaţie sau pur şi simplu doriţi să aflaţi mai multe despre acest domeniu de la cei care desfăşoară zi de zi această activitate, şi vă promitem o amintire de neuitat la stand-ul nostru!”, precizează Tarom.

În condițiile în care calea de rulare Delta era foarte importantă pentru preluarea traficului de pe pista 1 a Aeroportului Internațional Henri Coandă București (AIHCB), până la momentul la care vor începe lucrările de execuţie propriu-zise la pista 2, reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi cei ai firmei Porr Construct au semnat marţi contractul pentru reabilitarea acesteia, valoarea contractului ridicându-se la 5,6 milioane de euro.

Oficialii CNAB previzionează că lucrările vor începe la sfârşitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie, fiind condiţionate de obţinerea avizelor, acordurilor, a Certificatului de Urbanism şi a Autorizaţiei de Construire, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan, a subliniat că unul dintre obiectivele principale ale mandatului său au vizat reparaţiile capitale ale căii de rulare Delta.

„Calea de rulare Delta este unul dintre principalele obiective pe care le-am avut de la începutul mandatului. Trebuie reţinut că, fără reparaţii capitale la calea de rulare Delta, lucrările la pista 2 nu puteau începe, deoarece pe perioada cât va fi închisă pista 2 pista 1 va prelua tot traficul. Calea de rulare Delta este modul de intrare a avioanelor pe pistă şi de degajare”, a susţinut acesta.

Ivan a precizat că pentru această cale de rulare contractul semnat prevede o garanţie de 9 ani.

„Prin contractul semnat se vor reduce semnificativ costurile cu mentenanţa şi cu reparaţiile pe perioada celor 9 ani cât este în garanţie”, a subliniat şeful CNAB.

Durata de proiectare a reparaţiilor la calea de rulare Delta este de două luni şi execuţia de 6 luni. Constructorul care a câştigat procedura este firma Porr Construct SRL.

Conform surselor oficiale, contractul presupune servicii de proiectare (DTAC, PT+ DDE) și lucrări de execuție reabilitare cale de rulare Delta cu ridicarea PCN-ului la nivelul PDA1 (inclusiv intersecția Delta-Papa-Charlie și supralărgiri zine de inflexiune) și instalațiile de balizaj aferente.

Pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă va intra în reparaţii capitale în primăvara anului viitor, fiind deja semnat contractul pentru refacerea sa completă, în valoare de 107 milioane de lei, iar lucrările vor dura 6 luni.

Începând de joi, 8 august 2019, au început să fie efectuate măsurători ale radioactivităţii pe teritoriul României, care nu au semnalat depăşiri ale nivelului de 5 bq/mc, în condițiile în care nici Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică nu a publicat depăşiri ale radioactivităţii la nicio staţie, la nivel mondial, a anunțat preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor nucleare (CNCAN), Rodin Traicu.

„Aflând că a existat un incident cu posibile influenţe radiologice, conform procedurilor interne, ofiţerul de serviciu al CNCAN joi (n.r. - 8 august 2019) a luat legătura cu ofiţerul de serviciu de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru a verifica informaţia din mai multe surse. Am fost informat în paralel de către ofiţerul de serviciu şi am dat dispoziţie şi am început să analizăm situaţia măsurătorilor care se fac pe tot teritoriul României de către cele 17 laboratoare care măsoară radioactivitatea mediului atât în aer, cât şi în apă, aerosoli, cât şi radiaţiile gamma, al căror raport îl primim prin laboratorul de referinţă în domeniul monitorizării radioactivităţii mediului. Pot să vă confirm că în toată această perioadă cât am făcut această monitorizare pe tot teritoriul României radioactivitatea probelor de aerosoli, la o limită de avertizare de 50 Bq/mc şi de alarmare de 200 Bq (Becquerel)/mc, nu au depăşit 5 bq/pe mc, la Constanţa având 2 bq/mc, iar în Bucureşti 4,5 bq/mc. Cele mai mici valori erau la Arad, Baia, Mare, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ şi Babele”, a explicat Traicu la o televiziune de știri.

Oficialul CNCAN a mai precizat că debitul de doza gamma existent pe teritoriul României, cu limita de avertizare de 1 microSv/h şi de alarmare 10 microSv/h, a fost, în Bucureşti de 0,08, mai mic de 12 ori, la fel şi în la Miercurea Ciuc, Craiova, Ploieşti, valori mai mari, de 0,11, fiind înregistrate la Galaţi, Tulcea, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Iaşi.

„Facem analize comparative la 24 de ore pentru a urmări orice posibilă modificare a nivelului de variaţie a radioactivităţii atât în aerosoli, cât şi în depuneri fixe şi în apă, precum şi a radiaţiilor gamma şi urmărim şi măsurătorile paralele care se fac în zona centralei de la Cernavodă de staţiile de la Constanţa, Slobozia şi Călăraşi, precum şi zona de influenţă a centralei de la Kozlodui, staţiile de la Bechet, Zimnicea, Craiova şi Drobeta Turnu Severin”, susține sursa citată.

Chestionat cu privire la sursa informaţiei privitoare la incidentul din Rusia şi o posibilă depăşire a nivelului de radioactivitate, Traicu a răspuns că informaţia a venit pe sursele pe care le are CNCAN, sursa principala fiind reglementatorii din Rusia şi Republica Moldova, care au anunţat că a fost un incident, dar nu au fost publicate depăşiri pe site-ul niciunei instituţii.

„Noi accesăm site-urile de informaţii ale colegilor noştri, de la regulatorii celorlate ţări, inclusiv din Rusia, dar şi Moldova, Ucraina, Bulgaria şi în principal site-ul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena, având în vedere că toate ţările membre ale AIEA, în baza tratatelor de acorduri semnate în plan internaţional au obligaţia de a măsura şi de a pune pe site informaţiile care indică o depăşire a nivelului de referinţă a radioactivităţii. Pe site-ul regulatorului din Rusia nu au apărut depăşiri şi nici în statele limitrofe nouă. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena pe site-ul său nu a publicat depăşiri ale nivelului de referinţă la nicio staţie, la nivel planetar.(...) Informaţia a venit pe sursele pe care le avem, de la regulatorii cu care suntem în legătură. În principal sursa pe care am avut-o a fost de la regulatorul din Rusia, dar şi de la cel din Republica Moldova. A venit ştirea că a fost un incident. Nu a existat nicio afişare de depăşiri de valori pe site-ul niciunei instituţii. Este uzul ca informaţia despre un incident să fie inseminată tuturor şi în primul rând este anunţat Centrul Operativ pentru situaţii de Urgenţă al Agenţiei de la Viena, care funcţionează 24 de ore din 24 pentru a gestiona informaţiile la nivel planetar”, a afirmat Rodin Traicu.

Nivelul de radiaţii în oraşul Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), a crescut de până la 16 ori la 8 august a.c., după un accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare, a anunţat marţi Agenţia meteorologică de stat din Rusia (Rosghidromet), citată de agenţia de presă TASS, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Inițial, Ministerul rus al Apărării afirmare prin vocile sale autorizate că nivelul de radiaţii s-a încadrat în parametri normali după incidentul de joi, dar autorităţile din Severodvinsk au semnalat o creştere bruscă a nivelului de radiaţii pentru o perioadă scurtă de timp.

Greenpeace a anunţat că nivelul radiaţiilor (de la Severodvinsk) a crescut de 20 de ori.

Agenţia meteorologică de stat din Rusia a apreciat marţi că a fost o creştere de 4-16 ori a nivelului de radiaţii, în baza datelor obţinute după măsurarea dozei de radiaţii gamma în şase puncte din Severodvinsk.

La 8 august, sistemul teritorial automat de monitorizare a radiaţiilor (Automatic radiation monitoring system) din Arhanghelsk a înregistrat în şase din cele opt puncte monitorizate la Severodvinsk depăşirea nivelului de radiaţii gamma de 4-16 ori faţă de indicii normali, a declarat un responsabil al Rosghidromet, Iuri Peşkov.

Valoarea medie de radiaţii pentru Severodvinsk este de 0,11 ľSv/h (micro-Sievert/oră). După vârful înregistrat de radiaţii în cursul dimineţii, valorile au început să scadă şi la ora locală 14:30 fondul de radiaţii în oraş a revenit la normal, variind între 0,13 şi 0,16 ľSv/h (micro-Sievert/oră), potrivit publicaţiei 29.ru.

Incidentul s-a produs pe o platformă pe mare în apropiere de Severodvinsk. Ministerul Apărării rus a comunicat că au decedat două persoane. Ulterior, Agenţia nucleară rusă Rosatom a anunţat că cinci dintre angajaţii săi şi-au pierdut viaţa în urma unui test eşuat, iar alţi trei au fost răniţi. Ministerul Apărării de la Moscova a clasificat informaţiile despre acest incident, iar comunicatul despre creşterea nivelului de radiaţii a fost retras de pe internet.

Potrivit anunțului făcut vineri, 9 august 2019, de vocile autorizate ale Romsilva, informația conform căreia „dispar” trei hectare de pădure în fiecare oră ar fi una eronată și nu ar avea nicio bază științifică sau oficială.

„Dacă informația ar fi reală, ar însemna că în fiecare an suprafața fondului forestier s-ar diminua cu 26.280 de hectare, când în realitate a crescut anual, în medie, cu 7.695,4 hectare”, se precizează într-un document al Regiei remis presei.

„În spațiul public circulă numeroase informații eronate privind starea pădurilor din România și ne dorim un dialog și o colaborare de bună credință cu organizațiile non-guvernamentale de mediu pentru o informare corectă a publicului privind modul de administrare a pădurilor. Recent am inițiat o platformă de dialog profesional pentru toți actorii implicați în gospodărirea pădurilor, ne dorim un astfel de dialog și cu organizațiile de mediu, pentru informarea corectă a publicului” a declarat directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu.

Managementul durabil și responsabil al pădurilor presupune înlocuirea pădurilor aflate la vârsta exploatabilității cu noi generații de păduri, prin lucrări de regenerare, susțin specialiștii Romsilva.

În ultimii cinci ani, conform datelor oficiale, la noi în țară au fost regenerate cumulat 141.786 de hectare fond forestier, deci în medie 28.357,2 hectare pe an, ceea ce înseamnă că sunt regenerate în fiecare oră 3,23 hectare, deci peste cele 3 hectare care „dispar”, cifră prezentată în mod repetat în spațiul public, dar nesusținută de date și studii oficiale.

Totodată, tot în mod eronat, recoltarea autorizată a materialului lemnos sau alte lucrări silvice sunt prezentate ca fiind „defrișări ilegale”. Pentru corecta informare, termenul de „defrișare” înseamnă îndepărtarea forțată și definitivă a unei păduri de pe o suprafață de teren cu destinația „pădure“ și schimbarea destinației terenului (de exemplu construcții civile sau industriale sau cu destinație agricolă). În urma lucrărilor silvice, suprafețele forestiere sunt regenerate, deci pădurile nu dispar, ci se înlocuiește o generație bătrână de arbori cu o generație tânără.

Suprafețele parcurse cu tăieri rase nu sunt „defrișări”, tratamentul tăierilor rase fiind unul legal, reglementat de Codul Silvic și prevăzut în amenajamentele silvice, întocmite de specialiști. Toate aceste suprafețe sunt reîmpădurite în termen de doi ani, respectându-se prevederile Codului Silvic. Deși zona parcursă cu astfel de lucrări poate produce îngrijorări opiniei publice este important de menționat că aceste lucrări sunt corecte din puncte de vedere silvicultural și legale.

Anul trecut, la nivel național, conform Institutului Național de Statistică (INS), a fost parcursă cu tăieri rase o suprafață de 3.435 de hectare, adică 0,052% din suprafața fondului forestier național, iar tot anul trecut au fost regenerate 27.043 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care administrează circa 48% din pădurile țării, cele proprietatea publică a statului, a regenerat natural și artificial în ultimii cinci ani 79.601 de hectare, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei.

Suprafața fondului forestier național a crescut, conform datelor independente și oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS), cu 38.477 de hectare în ultimii cinci ani, de la 6.544.588 hectare în 2014, la 6.583.065 hectare la finalul anului 2018.