Afişez elemetele după tag: bias 2018

Cei din echipa Solo Turk au reușit să-i miște pe pasionații de zbor prezenți la ediția din 2017 a #BIAS (inclusiv pe subsemnatul), la fel cum au făcut și predecesorii lor în anii anteriori – Turkish Stars – și au făcut ceea ce turcii știu să facă cel mai bine, și anume să vândă (show, PR, promoționale și... emoție).

Când credeam că anul acesta nu voi avea ce scrie pe post de cronică post-eveniment (interviul cu Valer Novac, asul de la manșa „bătrânului”, dar versatilului Kamov, era deja publicat încă din ziua antrenamentelor), ci poate doar un material în care să amintesc detalii despre evoluția de excepție a celuilalt as – Gică Stancu, pilot de MiG21 Lancer – am asistat la evoluția celor de la Solo Turk. Wow!

Înainte însă de a intra în detalii, să descriu puțin elementele care au concurat la a lua decizia de a scrie despre Solo Turk. Aproape mort de sete (țarcul presei nu a beneficiat nici măcar de un dozator cu apă de la chiuvetă – știu sunt cârcotaș), cu greu m-am dezlipit de scaunul de plastic aflat sub prelata protectoare (singura dintre noi și soarele arzător) și am decis să dau o raită pe la standurile cu alimente și băuturi. Pentru că prețurile nu justificau marfa comercializată, am purces către cortul Crucii Roșii din zona de display static (în spatele AWACS-ului) și am băut pe nerăsuflate trei pahare cu apă plată, rece (le mulțumesc pe această cale celor de acolo); respect!

Din curiozitate și pentru că o eventuală vizită a AWACS-ului era prea mult (o coadă imensă mă aștepta), am trecut în revistă standurile de PR ale invitaților, de departe cel mai aglomerat fiind cel al Solo Turk. Cum știam din anii anteriori că turcii vin cu un PR foarte bun (dar și cu lucruri de calitate pe post de suveniruri), m-am oprit la cortul Solo Turk, doar pentru a privi; am plecat cu un tricou tip polo în traistă! Pur și simplu, am scos bani din buzunar. Din nou!

Dacă în anii trecuți, pe o simplă eșarfă ieftină, toată echipa Turkish Stars și-a lăsat autograful pentru mine și pentru micuța mea, și anul acesta am plecat cu sufletul încărcat de bucurie: întors fiind la țarcul presei (cu tricoul deja pe mine și cu trei pahare de apă băute), am asistat la un show cum rar mi-e dat să văd! O combinație deosebită de pasiune și cunoștințe în materie a făcut ca prezentatorul din echipa Solo Turk să acapareze microfonul, de-a dreptul. Într-o română vorbită mai bine poate decât unii care uită de unde se trag când ajung prin țări străine, turcul a vorbit de prietenia turco-română, de fly-by-wire, de tonouri, de turbioane, de limita aproapiată de angajare, de mândria prezenței semilunei pe burta aparatului F16 care evolua. Ce mai, a făcut show! Am urmărit cu plăcere toată evoluția de prânz a celor de Solo Turk și, impresionat de manevrele lui Gică Stancu și ale lui Valer Novac, am plecat cu trei ore mai devreme de The Grand Finale! Air Bandits, vă văd la anul.

Nu dau la o parte evoluția fantastică a tuturor celor prezenți la show! Pentru un profan cu ceva experiență de zbor (ca pasager, inclusiv cu aeronave militare fără reacție), dar pasionat la nebunie de această artă, poate nu e corect să scot în evidență evoluția unor străini! Respect RoAF! Însă, mai aproape de sufletul meu au fost niște turci care m-au convins să scot câțiva lei din buzunar pentru un tricou și apoi să-l port bucuros la o prezentare de zile mari și la o evoluție aeriană fantastică.

Teo Postelnicu și Vali Iordache: nu vă supărați pe mine. Am scrijelit pe o foaie virtuală ceea ce am simțit și am scos la lumină ceea ce mi-a rămas în bocceluța cu care am purces către mașina parcată... tocmai la Selgros Băneasa! Mersul pe jos face piciorul frumos, se spune. A, și ar fi mers și o apă plată.

Felicitări pentru organizare (over all) și, de la geamul casei, promit că aștept cu nerăbdare aeronavele aliniate pentru final approach și filaj, direcție dinspre 0-7-0, la #BIAS2018.

P.S. Și da, filmările și fotografiile au fost efectuate cu un simplu Huawei P8 Lite, din dotare.

http://sursesiresurse.weebly.com (pentru diverse transmisii în direct și fotografii de la eveniment)
www.revistafermierului.ro (pentru interviul în două părți cu Valer Novac)