Afişez elemetele după tag: parlamentul romaniei

În timp ce reprezentanții Fundației Friedrich Ebert (Friedrich-Ebert-Stiftung - FES) au afirmat recent că 85% din contractele de muncă (CIM) înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent, președintele Klaus Iohannis trimite Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar pe motiv de terminologie și de înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat.

„Reamintim că în anul 2018, 85% din contractele de muncă înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent”, precizează reprezentanții organizației pe site-ul lor.

Datele unui studiului realizat de FES relevă că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna Septembrie 2019 este de 6954 lei pe lună. Conform sursei citate, valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5918 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4383 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2684 lei pe lună.

Luna trecută, Parlamentul României a adoptat o lege conform căruia coșul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de fundamentare a salariului minim pe economie și a politicilor salariale. Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Iohannis în data de 26 octombrie 2019, care are la dispoziție un termen de 20 de zile de la primire pentru a o promulga.

„Promulgarea legii este esențială pentru predictibilitatea politicilor salariale și pentru asigurarea unui nivel de trai decent lucrătorilor. Reamintim că dincolo de dimensiunea sa socială, legea răspunde și recomandărilor Comisiei Europene de a defini un mecanism transparent de stabilire a salariului minim”, menționează reprezentanții FES.

Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2019 raportat la luna septembrie 2019.

Iohannis trimite Parlamentului legea spre reexaminare

Miercuri, 13 noiembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis trimitea Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

În expunerea de motive, șeful statului preciza că legea are ca obiect de reglementare înlocuirea conceptului de „coş minim de consum lunar” cu unul nou, respectiv cel de „coş minim de consum pentru un trai decent”, stabilirea structurii şi componentelor acestuia, precum şi a procedurii de actualizare a valorii sale. Iohannis indică faptul că prin această lege coşul minim de consum pentru un trai decent, conform structurii şi componentelor reglementate şi raportat la preţurile valabile în septembrie 2018, are valoarea de 6.762 lei/lună şi că valoarea acestuia se actualizează anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin HG.

„Dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeaşi forţă juridică, respectiv tot prin lege. O asemenea modalitate de reglementare, ce ar permite modificarea unei legi printr-o Hotărâre a Guvernului, echivalează cu o înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi a ierarhiei actelor normative, astfel cum este aceasta stabilită prin Constituţie. Respectarea acestor principii presupune cu necesitate reanalizarea de către Parlament atât a anexei, cât şi a prevederilor art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării", spune Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.

El menţionează că, potrivit actului normativ, coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale şi semnalează că salariul de bază minim brut pe ţară este reglementat de Codul Muncii - ce constituie cadrul normativ general al raporturilor de muncă.

„Deoarece coşul minim de consum pentru un trai decent va constitui unul dintre elementele de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară, considerăm că Parlamentului îi revine sarcina de a analiza şi în ce măsură structura, componentele şi valoarea acestui coş trebuie să fie stabilite prin lege”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, se menţionează că Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stipulează că modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză, în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.

Preşedintele Iohannis precizează că legea transmisă la reexaminare schimbă concepţia generală a actului normativ supus modificării şi completării şi vizează întreaga reglementare a OUG 217/2000, care de altfel conţine două articole şi o anexă.

sursa: FES, Agerpres

foto credit: FES

Luni, 4 noiembrie 2019, ♠️♠️Executivul Orban♠️♠️ a fost învestit în plenul reunit al Parlamentulului, cu 240 de voturi „pentru”, din cele 233 de voturi necesare demersului.

Deputații și senatorii au votat pentru validarea listei celor 16 miniștri, precum și programul de guvernare al PNL.

„Reluăm lucrările pentru că s-a finalizat numărătoarea. Doamnelor și domnilor senatori și deputați am purtat noroc domnului Ludovic Orban”, a anunțat de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, care a prezidat ședința plenului reunit.

Anunțul oficial a fost făcut în plen de senatorul USR Silvia Dinică.

„Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, au constatat: numărul total 465, numărul celor prezenți 240, numărul total de voturi exprimare 240. Numărul de voturi anulate niciunul. Numărul total de voturi exprimate 240, din care numărul total de voturi pentru acordarea încrederii Guvernului, 240”, a explicat Dinică. „Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de deputați și senatori au fost 240 de voturi «pentru» se constată că este întrunită majoritatea pentru acordarea votului de încredere Guvernului, listei miniștrilor și programului de guvernare”.

Premierul desemnat a luat cuvântul de la tribuna plenului reunit și a spus scurt: „Vă mulțumesc și aveți încredere în noi”.

Marți și miercuri au avut loc audierile în comisiile de specialitate din Parlament ale miniștrilor desemnați pentru a face parte din Guvernul Orban. Din cei 16 miniștri propuși, trei dintre ei, respectiv Florin Cîțu, propus la Finanțe, Ion Ștefan, propunerea pentru Dezvoltare și Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii au înregistrat avize negative.

Liderul PNL Ludovic Orban nu a venit însă cu alte propuneri pentru cele trei portofolii, precizând că votul în comisii a fost unul politic.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, numărul total de parlamentari care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate fiind 242.

În ciuda practicilor, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost unul secret cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană prin agricultură 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul Agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

"După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.