Ca urmare a incidentului de zbor din data de joi, 15 iulie, în care a fost implicat elicopterul Armatei SUA, de tip UH-60 Black Hawk, au fost anulate zborurile de antrenament care erau planificate în această perioadă deasupra Municipiului București, în vederea participării aeronavelor militare românești și americane la festivitățile organizate în data de 20 iulie, la Monumentul Eroilor Aerului, cu ocazia Zilei Forțelor Aeriene, respectiv 21 iulie, la Arcul de Triumf, cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan.

Astfel, festivitățile de Ziua Forțelor Aeriene se vor desfășura fără survolul aeronavelor militare, iar la cele de la Arcul de Triumf vor participa aeronave de transport care au executat nemijlocit misiuni în Afganistan, respectiv avioane de tip C-130 Hercules și C-27J Spartan, a anunțat MApN la orele după-amiezii.

În urma incidentului de zbor în care a fost implicată aeronava Armatei SUA, care a necesitat aterizarea de urgență în zona Pieței Charles de Gaulle din Capitală, nu au fost înregistrate victime, au adăugat vocile oficiale ale Ministerului român al Apărării.

Evenimentul este cercetat de o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Forțelor Aeriene Române și ai Ambasadei SUA la București, iar investigațiile judiciare sunt coordonate de Parchetul Militar București.

De altfel, procurorii Parchetului Militar au și deschis un dosar penal, după aterizarea forțată a elicopterului militar.

„Am fost sesizaţi cu privire la acest eveniment, astfel încât s-a deschis o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la cele întâmplate. Cel mai probabil, va fi o încadrare 349 – 350 Cod Penal – neluarea şi nerespectarea măsurilor privind siguranţa şi securtatea în muncă, dar este doar o estimare”, a declarat colonelul magistrat Florin Bobin, procuror militar.

Și Ambasada Statelor Unite ale Americii a avut o primă reacție după ce elicopterul militar a aterizat forțat în Piața Charles de Gaulle din Capitală. Reprezentanții Ambasadei au transmis că urmăresc îndeaproape evoluția acestui caz.

„Ambasada SUA este conștientă de incident și urmărim îndeaproape evoluțiile. Înțelegem că nu au existat răniți. Lucrăm alături de partenerii noștri români pentru a rezolva situația și vom furniza informații actualizate pe măsură ce vor deveni disponibile”, au transmis cei de la Ambasada SUA.

Polițiștii de la Brigada Rutieră care se aflau în intersecția Charles de Gaulle pentru fluidizarea traficului au simțit un suflu puternic și au intervenit imediat pentru a bloca traficul astfel încât să faciliteze aterizarea. În acest fel, s-a evitat o tragedie, spune unul dintre polițiști.

„Au intervenit foarte prompt la fața locului blocând traficul rutier, astfel încât să faciliteze elicopterului aterizarea. Dacă nu ar fi făcut acest lucru puteam să asistăm la o tragedia. Intervenția a fost destul de promptă, ulterior colegii au solicitat sprijin prin dispecerat și s-au prezentat repede peste 10 echipaje ale Poliției Rutiere care au dispus măsuri de restricționare a traficului și aici vorbim despre ambele sensuri ale bulevardului Constantin Prezan, despre Aviatorilor, practic rutele către această zona unde a avut loc incidentul. Vorbim despre ceva neobișnuit. Colegii au fost foarte prompți și bineînțeles că intervenția lor merită apreciată”, anunță un polițist al Brigăzii Rutiere.

Elicopterul militar care a aterizat forțat, joi, în Piața Charles de Gaulles din Capitală făcea parte dintr-un grup de șase elicoptere care se antrenau pentru ceremonia din 21 iulie, cu ocazia încheierii misiunii armatei române în Afganistan.

Aeronava militară zbura la circa 300 de metri altitudine, era un zbor de antrenament într-un grup de șase elicoptere, care se pregăteau pentru ceremonia care va avea loc în 21 iulie, în Piața Arcului de Triumf, cu ocazia încheierii misiunii armatei române în teatrele de operații din Afganistan.

În condițiile în care Turcia poartă negocieri cu SUA pentru menţinerea unor militari în Afganistan, pentru protejarea Aeroportului din Kabul, după retragerea trupelor NATO, la începutul lunii septembrie 2021, insurgenții talibani reacționează.

Concret, mişcarea talibanilor afgani a avertizat Turcia, marţi, 13 iulie 2021, să nu menţină trupe în Afganistan pentru securizarea Aeroportului din Kabul după retragerea efectivelor militare ale ţărilor NATO, informează agenţia Reuters.

„Emiratul Islamic al Afganistanului condamnă această decizie reprobabilă. Dacă oficialii turci nu vor reveni asupra acestei decizii şi vor continua ocuparea ţării noastre, Emiratul Islamic va acţiona împotriva lor”, este avartismentul transmis de Mişcarea talibanilor afgani către Turcia.

Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a confirmat luni că Turcia şi SUA au stabilit să menţină trupe la Aeroportul din Kabul şi negociază detaliile misiunii.

„Aeroportul trebuie să rămână deschis, să funcţioneze. Toate ţările susţin acest lucru. Dacă aeroportul nu funcţionează, ţările vor trebui să îşi închidă misiunile diplomatice de aici”, a argumentat Hulusi Akar.

Discuțiile care se poartă acum la nivel ministerial ar trebui să fie definitivate până la plecarea forțelor SUA, a declarat pentru Reuters un înalt oficial turc.

„Încă suntem de părere că va exista un acord cu privire la aeroport. Vrem să fim alături de poporul afgan”, a spus oficialul.

Poliția a declarat că o explozie a zguduit marți o zonă aglomerată din Kabul, ucigând patru persoane și rănind cinci. Nu era clar cine se afla în spatele exploziei sau care era ținta.

Ciocnirile continuau în provincia sudică Kandahar, a declarat Attaullah Atta, membru al consiliului provincial, talibanii fiind împinși înapoi după o încercare de a intra într-o închisoare din oraș.

Sute de familii au fugit de violență, a adăugat el.

Mohammad Daoud Farhad, directorul spitalului provincial din Kandahar, a declarat că a primit opt ​​morți și mai mult de 30 de persoane, majoritatea civili, răniți în ciocniri în ultimele 24 de ore.

La începutul zilei de marți, forțele de securitate afgane s-au retras din districtul Alingar din estul provinciei Laghman, a declarat un oficial al guvernului local, sub condiția anonimatului.

De la 1 august 2021, Societatea de Transport București (STB) și Metrorex vor majora prețurile titlurilor de călătorie.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, în urma unei analize privind flexibilitatea tarifară pentru transportul public din Capitală, de la 1 august, STB și Metrorex își armonizează oferta comercială, ca un prim pas spre integrarea transportului în comun din Bucuresti și zona metropolitană.

În prezent, biletele comune oferă acces pentru 90 minute în rețeaua supraterană, împreună cu un acces la rețeaua de metrou.

De la 1 august, prețul biletelor se aliniază, astfel că o călătorie cu metroul sau transportul în comun terestru va costa 3 lei, iar un bilet comun STB/Metrorex va fi 5 lei.

Pentru suma de 5 lei, un călător va beneficia de o călătorie cu metroul și 90 de minute în transportul în comun terestru.

Un abonament de 24 de ore va costa 8 lei, iar abonamentul comun STB/Metrorex pentru 24 de ore va fi 14 lei.

Noutatea la abonamentele de 24 și 72 de ore este că acestea vor fi chiar 24 de ore de la momentul emiterii. Se elimină noțiunea de abonament „de zi” care, cumpărat la ora 18:00, de pildă, era valabil doar 6 ore din acea „zi”.

Ambele societăți introduc și opțiuni favorabile pentru companiile care doresc să își susțină angajații să folosească transportul în comun.

Vor exista abonamente de o lună, 6 luni și 12 luni. Prețurile lor vor fi de 80 de lei separat pentru fiecare dintre rețele (140 de lei în comun STB / Metrorex), 400 de lei (700 de lei în comun STB / Metrorex), respectiv 700 de lei (1200 de lei în comun STB / Metrorex).

Ambele companii oferă posibilitatea de recuperare a abonamentelor nominale în caz de pierdere. Titularii se pot prezenta cu actul de identitate, iar abonamentele vor fi emise din nou pe numele acestora.

„Armonizarea tarifelor la transportul în comun din București implică și o creștere tarifară”, se mai menționează în documentul de presă.

În cazul STB, o călătorie, de pildă, crește de la 1,3 lei la 3 lei (sau 10 bilete pot fi achiziționate cu 25 lei). În cazul metroului, prețul unei călătorii crește de la 2,5 lei la 3 lei.

„Menționăm că, în cazul STB, aceasta este prima actualizare a tarifelor de călătorie din 2008. Iar la metrou, ultima ajustare a prețurilor a fost în 2014”, susțin reprezentanții STB. „Totodată, potrivit estimărilor, încasările suplimentare generate de această măsură se vor reflecta direct în condițiile de călătorie - prin investițiile pe care cele două companii le vor putea efectua”.

Potrivit comunicatului, STB îi încurajează pe bucureșteni să opteze pentru transportul public terestru și cu metroul.

„La fel ca în toate capitalele europene, transportul public în comun reprezintă o soluție pentru fluidizarea traficului și o alternativă mai puțin poluantă la traficul auto”, mai scriu în document cei de la STB.

Silobag-urile produse de o companie prezentă pe piața din România au stocat nu mai puțin de un milion de tone de cereale pentru clienții săi în șase ani de zile.

De altfel, potrivit unei informări a companiei Grain Bags, de când a intrat pe piața autohtonă, silobag-urile valorificate de aceasta s-au întins pe o suprafață de aproximativ 300 km (cât este distanța dintre București și Bacău).

Conform statisticilor sursei citate, cea mai mare cantitate stocată în silobag a fost de 9.000 tone, iar cea mică de 300 tone, majoritatea silobag-urilor ajungând la fermierii din sudul țării, urmați de cei din vest și nord.

Grain Bags a pornit ca o afacere de familie pentru ca, în prezent, compania să fie un nume de referință în ceea ce privește depozitarea cerealelor și a furajelor.

Soluția inovativă de stocare - silobag-ul, în care directorul general, Narcis Ranghiuc a crezut cu tărie, s-a dovedit a fi soluția potrivită pentru mare parte dintre fermierii români.

„În 6 ani, de când suntem activi în zona de agribusiness, peste un milion de tone de cereale au fost încărcate în silobag. Mă bucur să observ deschiderea fermierilor de a testa sistemul și apoi să văd cum își cresc de an la an, cantitățile depozitate în silobag și cum preferă să cumpăre utilajul de încărcare, în detrimentul închirierii de la noi”, a precizat Ranghiuc.

Când trage linie, directorul general este de părere că cea mai importantă resursă într-o firmă sunt oamenii alături de care lucrezi zi de zi și este vital să îți clădești o echipă de încredere cu care să mergi la drum pe o perioadă îndelungată.

„Scopul meu este să construiesc o afacere pe valori morale, nu doar să fac bani. Pentru a face acest lucru, am realizat că trebuie să găsesc colegii potriviți, să fiu aproape de echipă și să fiu un lider corect”, a continuat șeful companiei.

Cât despre planurile de dezvoltare pentru anul acesta, Narcis Ranghiuc a menționat că va urmări dezvoltarea firmei prin care vor fi oferite soluții pentru orice fel de sistem de depozitare și nu doar, silobag (Grain Bags - specialistul tău în depozitare eficientă și economică).

De altfel, compania își propune să găsească soluția optimă de depozitare, în direcția în care fermierul are nevoie.

De asemenea, firma va continua strategia de extindere a echipei de vânzări pentru a acoperi întreaga țară, va urmări prezența la cât mai multe evenimente organizate în câmp, dar și îmbunătățirea platformei de prezentare grainbags.ro.

„6 ani în care am făcut o treabă excelentă alături de întreaga echipă. 6 ani în care ne-am dezvoltat și o facem în continuare. 6 ani în care am câștigat încrederea fermierilor, prin soluțiile de calitate înaltă oferite. La mulți ani, Grain Bags!”, a conchis Narcis Ranghiuc.

Asociația Berarii României, vocea comună a industriei locale de bere, salută sezonul mult așteptat al ieșirilor relaxate de vară și vorbește pe sufletul prietenilor care prețuiesc să ciocnească împreună draftul sau sticla de bere, acasă sau la terasă, la mare sau la munte, pe terasă sau balcon.

Indiferent de locație și decor, anumite lucruri rămân constante, chiar și atunci când realitatea de astăzi este mult diferită de realitatea anilor trecuți, iar mesajul Asociației Berarilor Români surprinde perfect acest lucru - Berea. Băutura spumoasă a noii relaxări!

Pornind de la premisa că uneori viața ne forțează nu doar să privim, ci și să găsim soluții unor situații nemaiîntâlnite, conceptul campaniei este un caleidoscop al adaptabilității umane, surprinse în diferite ipostaze.

Indiferent de caracter, pasiuni, context sau oră, oamenii sunt gata să învețe lucruri noi, să se revadă, să râdă cu cei dragi, să se simtă bine împreună și să celebreze cu martora bucuriei lor, berea. Narativul campaniei este susținut de video manifesto #BEEReady

#BEERightBack, în care analogia dintre procesul de fabricare al berii și procesul de dezvoltare al oamenilor care se deschid spre experiențe noi surprinde bucuria de a ne puteam revedea din nou la o bere.

Dincolo de obiectivul de celebrare a sezonului #beeready între prieteni, în vara noii relaxări, Asociația Berarii României își propune să continue să încurajeze consumul responsabil de bere pentru un stil de viață fără excese, printr-o comunicare susținută pe toate canalele de comunicare integrate în această campanie.

Nu în ultimul rând, campania de întâmpinare a noii relaxări este un salut către tine, cititorul nostru de astăzi și o invitație către prețuirea lucrurilor care contează pentru tine, alături de prieteni și familie, acasă sau la terasa unde ți-ai lăsat un colț de inimă, la o bere rece, pentru că știm că ești #BEEReady! Și, cel mai important, pentru întâlniri la bere între prieteni, recomandarea noastră este să vă bucurați responsabil de alcool, pentru că măsura este mai bună decât toate!

Restricțiile impuse de pandemie au lovit puternic sectorul ospitalității și implicit pe cel al berii la nivel european: barurile și restaurantele au pierdut 42% din vânzările de bere în 2020, echivalentul a peste 5 miliarde de litri, și 800.000 de locuri de muncă în sectorul Horeca. În România, înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economie în vreme ce anul trecut, a generat doar puțin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

Cu toate acestea, producătorii de bere au răspuns pozitiv pe timpul pandemiei, susținând sistemul de sănătate publică și personalul din prima linie, demonstrând solidaritate cu sectorul ospitalității și investind în medii sigure din punct de vedere sanitar.

De asemenea, producătorii de bere și-au dublat eforturile legate de sustenabilitate și au continuat investițiile în inovații și în berea fără alcool sau cu conținut scăzut de alcool.

Pentru luna mai a anului în curs, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că salariul mediu al românilor a scăzut cu 1,9 procente față de aprilie 2021.

De fapt, câştigul salarial mediu nominal brut pentru mai 2021 a fost de de 5.695 lei, cu 109 lei mai mic decât în luna anterioară.

Potrivit sursei citate, în luna mai 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în aprilie, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite, de fidelitate ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Mai mult, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Datele INS relevă faptul că scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) - cu 21%, în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), telecomunicaţii, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (între 14% şi 16%).

În plus, scăderi de salariu se mai înregistrează în extracţia minereurilor metalifere, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din tutun (între 5,5% şi 8,5%).

De asemenea, diminuări ale salariului mediu între 3,5% şi 5% s-au consemnat în alte activităţi extractive, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), transporturi pe apă, fabricarea băuturilor.

Pe de altă parte, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+14,5%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene, hoteluri şi restaurante (între 3,5% şi 6,5%).

Majorări de salariu s-au mai înregistrat în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), transporturi terestre şi transporturi prin conducte, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare) -între 1% şi 2,5%.

În sectorul bugetar, în luna mai a acestui an, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+5,3% ca urmare a plăţii cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţie publică (+0,1%).

Totodată, în sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 0,8%, raportat la perioada de referinţă.

Producţia de grâu a blocului comunitar (UE27) și cea a Marii Britanii ar urma să înregistreze un reviriment în acest an, pe măsură ce suprafaţa cultivată şi producţia la hectar îşi vor reveni după pagubele provocate de condiţiile meteo în sezonul precedent, potrivit unui sondaj derulat de Reuters în rândul traderilor şi analiştilor, citat de Yahoo News.

Chiar și așa, precipitațiile care au fost benefice pentru culturile europene începând din primăvară generează îngrijorări în privinţa calităţii recoltelor şi pun sub semnul întrebării perspectivele privind exporturile.

Potrivit traderilor şi analiştilor intervievaţi de sursa de presă citată, UE27 ar urma să recolteze în acest an 130,4 milioane de tone de grâu moale, în creştere cu 11% comparativ cu 2020. În cazul Uniunii Europene plus Marea Britanie, recolta de grâu este preconizată să urce cu 15%, până la 146,2 milioane de tone.

Uniunea Europeană, care formează cel mai mare cultivator şi exportator mondial de grâu, ar putea înregistra „un volum ridicat al recoltei de grâu, dar cu probleme de calitate”, susţine Vincent Braak, analist la firma de consultanţă Strategie Grains.

În Franţa, cel mai mare producător de grâu din UE, se preconizează o producţie bună la hectar, la fel ca în România, însă ploile frecvente care au căzut la începutul verii ar putea diminua calitatea grâului.

O imagine mai clară cu privire la situaţia din Europa ar putea să apară abia peste câteva săptămâni, deoarece evoluţia culturilor de grâu este mai lentă decât de obicei, iar debutul recoltatului la grâu în Franţa a fost întârziat din cauza ploilor.

Primele rapoarte cu privire la recoltele din sud-estul Europei arată în continuare o producţie bună, ceea ce confirmă aşteptările referitoare la recolte bune în România şi Bulgaria, susţin traderii şi analiştii.

Totodată, o producţie mai mare este preconizată în Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, unde ploile din ultima perioadă au fost benefice pentru culturile de grâu care sunt recoltate mai târziu decât în Franţa.

O recoltă bună de grâu în UE ar putea permite creşterea exporturilor blocului comunitar, în condiţiile în care capacitatea Rusiei de a scăpa de propria sa recoltă mare de grâu este limitată de o taxă variabilă impusă exporturilor de grâu, taxă stabilită în prezent la 40 de dolari pe tonă.

„O barieră la export de 40 de dolari schimbă dinamica de pe piaţa rusească, ceea ce ajută UE să acapareze cererea”, a spus un trader european.

În plus, un deficit de grâu cu un conţinut ridicat de proteine în America de Nord şi Asia Centrală, regiuni afectate de secetă, ar putea de asemenea stimula cererea pentru grâu european, dacă va fi satisfăcătoare calitatea.

„Grâul cu un conţinut ridicat de proteine din ţările baltice, Polonia, Germania şi sudul Franţei ar putea să beneficieze de o primă mare în următoarele săptămâni”, susţine Vincent Braak.

O cerere susţinută ar putea să existe pentru grâul de calitate scăzută utilizat ca nutreţ pentru animale. China şi-a rezervat deja o parte mare din noua recoltă de grâu a Franţei pentru a fi utilizată ca nutreţ. Însă, creşterea costurilor cu shipping-ul ar putea menţine exporturile de grâu ale UE concentrate pe destinaţii mai apropiate, precum Algeria, susţin traderii.

Un fost spion al Serviciului Federal de Informaţii a fost arestat de autorităţile germane pe motiv că acesta că ar fi efectuat „activităţi de agent de informaţii” pentru China, a anunțat marţi, 6 iulie 2021, procuratura federală.

Conform unui comunicat de presă al instituției amintite mai sus, bărbatul - numit doar Klaus L. - ar fi furnizat serviciilor secrete chineze informaţii timp de aproape un deceniu, începând din 2010, relatează Politico.

În acelaşi timp, însă, el a fost informator pentru Serviciul Federal de Informaţii German (BND). Postul public german ARD susține că bărbatul, acum în vârstă de 75 de ani, a furnizat BND informaţii timp de 50 de ani, ducând o „viaţă dublă”.

Public, el a fost politolog, lucrând pentru Fundaţia Hanns Seidel - o fundaţie de cercetare politică strâns asociată cu Uniunea Socială Creştină (CSU), partidul soră bavarez al conservatorilor Angelei Merkel - din anii 1980 până la pensionare. De asemenea, el conduce un grup de reflecţie din 2001.

Ca parte a muncii sale, el a călătorit frecvent în străinătate în „fosta Uniune Sovietică şi mai târziu Rusia, Balcani, Africa de Sud şi Asia de Sud”, a relatat ARD.

În 2010, potrivit procuraturii, el a călătorit la Shanghai pentru o prelegere şi a fost abordat „de către membrii unui serviciu chinez de informaţii pentru cooperare”.

„Ulterior, până în noiembrie 2019, inculpatul a furnizat în mod regulat informaţii serviciului chinez de informaţii înaintea sau după vizitele de stat sau conferinţele multinaţionale”, se arată în comunicatul emis de parchet.

În condițiile unui an 2020 care a generat pierderi de circa patru puncte procentuale pieței media din România, experții din domeniu spun că, în 2021, valoarea sectorului de profil ar urma să depășească valoarea de 500 de milioane de euro.

Din acest total, cea mai mare parte a bugetelor de publicitate vor merge spre TV.

În 2020, piaţa de media a suferit o contracţie de 3,8% din cauza efectelor #coronacrizei, ajungând la valoarea de 462 milioane de euro.

Chiar și așa, în a doua jumătate a anului şi începutul lui 2021 s-a constatat o revenire puternică, estimările fiind că valoarea acesteia va depăşi jumătate de miliard de euro (514 milioane de euro) în 2021, cu 11% mai mult decât în anul 2020 şi cu 7% mai mult decât în anul 2019, conform raportului anual Media Fact Book realizat de agenţia Initiative România.

Din volumul total de publicitate prognozat pentru 2021, cea mai mare parte, 329 milioane euro (+9%) se vor duce spre TV, urmat de Digital, cu 125 milioane euro (+19%), Radio şi OOH, cu 26-27 milioane euro fiecare (8%, respectiv 12%), şi Print, cu 6 milioane euro (la fel ca în 2020, când s-a redus la jumătate faţă de 2019).

„Industria noastră se recuperează rapid după un an de suferinţă şi revenirea este aşa de spectaculoasă încât ne face să uităm cât de greu ne-a fost în 2020. Sunt 13 ani de la criza din 2008-2009 şi abia acum putem să spunem că depăşim ca volume de media maximul istoric al pieţei din 2008.

„Vedem că ecosistemul media din România s-a adaptat foarte repede la provocările pe care carantina şi restricţiile le-au adus şi a folosit la maxim oportunităţile pe care această criză le-a deschis – vedem o creştere spectaculoasă a canalelor digitale, o explozie de noi advertiseri în piaţă, pe categorii care sunt relaţionate cu serviciile digitale – ceea ce creează teritorii noi pentru industria comunicării în România.

„Aş spune că după un 2020 cu un declin temperat al industriei media, aceasta şi-a reluat cursul normal, ascendent, cu care ne-a obişnuit în ultimii 6 ani”, a spus Alexandra Olteanu, Managing Director Initiative România.

Anul trecut a fost primul în care audienţele TV au crescut cu 3% în rândul targetului 18-54 ani, din mediul urban. Raportul arată faptul că un număr mai mare de telespectatori cu educaţie medie şi înaltă au urmărit programe TV anul trecut (+3.1pp), iar din rândul acestora, publicul feminin este mai însemnat (+1.1pp). De asemenea, se observă o mutare a audienţelor către intervalul off prime time şi o creştere a timpului de vizionare cu 6%.

Bugetele TV au scăzut în 2020 cu 2%, dar înregistrează o creştere de 9% în 2021, dublate de o majorarea a preţurilor de două cifre.

Potrivit Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), 9 din 10 cereri care au ca obiect ștergerea din Biroul de Credit sunt respinse de bănci și IFN-uri, fiind clasate. Restul de 10% dintre cereri sunt soluționate amiabil, după sesizarea CSALB. Adică, decizia de ștergere a înregistrării aparține comercianților și nu mai implică o negociere în cadrul Centrului.

„Din aceste motive, recomandăm consumatorilor să se adreseze direct băncilor și IFN-urilor pentru solicitări care vizează Biroul de Credit și să evite intermediarii care promit sau garantează succesul radierii acestor înregistrări”, spun experții CSALB.

Începând cu anul 2019, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) înregistrează o creștere a numărului de cereri prin care consumatorii solicită ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit.

Din păcate, soluționarea acestor cereri nu se poate face printr-un proces de negociere cu banca sau cu IFN-ul, așa cum se întâmplă, de regulă, în cadrul procedurii de conciliere. CSALB trimite cererile primite către instituția de credit sau către instituția financiară nebancară, iar aceasta pot doar să verifice corectitudinea înregistrării consumatorului în această bază de date.

Atenție la firmele care întâi promit radierea din Biroul de Credit, apoi cheamă consumatorii în instanță

„Asistăm la un fenomen care este deja foarte păgubos pentru mulți consumatori. Sunt pe piață câteva firme care promit radierea înregistrării în Biroul de Credit, iar apoi se îndreaptă în instanță împotriva consumatorilor pentru recuperarea unor sume care, cel mai probabil, sunt acceptate de aceștia prin contracte care prevăd onorariile acestor intermediari.

„Pe portalul instanțelor se poate vedea faptul că majoritatea solicitărilor sunt pentru suma de 1.500 de lei, iar în unele cazuri se ajunge și la executarea silită a consumatorilor care au avut încredere în promisiunea acestor firme. Numai în București sunt peste 50 de procese intentate de o singură societate care se ocupă cu acest lucru.

„În multe cazuri, probabil că oamenii au refuzat să mai plătească sumele prevăzute în contract, după ce încercarea de radiere din Biroul de Credit a eșuat. De aceea, facem un apel către consumatori să se informeze în detaliu despre riscurile la care se supun și să urmeze calea sigură și gratuită de rezolvare a acestei probleme: prin adresare directă către bancă sau IFN cu această solicitare. Dacă înregistrarea s-a făcut dintr-o eroare, radierea va fi făcută independent de intervenția unui intermediar care mai pretinde și bani pentru acest lucru.

„Cât despre cererile cu acest obiect transmise CSALB, le reamintim consumatorilor că este limitată capacitatea de negociere în cazuri în care există o legislație specială. În aceeași categorie intră și solicitările privind programul Noua Casă sau creditele cesionate către societăți care se ocupă cu recuperarea creanțelor, acestea nefiind supravegheate și reglementate de Banca Națională a României”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

„Solicitarea de ștergere din Biroul de Credit este un drept al consumatorului de servicii financiare, iar acest drept poate fi exercitat în două feluri: printr-o solicitare directă către bancă sau IFN, ori printr-o solicitare online făcută pe portalul Biroului de Credit. Solicitarea făcută către Biroul de Credit tot la bancă sau la IFN ajunge, adică la instituția care a înregistrat persoana respectivă în Biroul de Credit și care are toate documentele pe baza cărora poate fi analizată solicitarea consumatorului.

„În plus, Biroul de Credit nu are dreptul de a modifica înregistrările făcute de bancă sau IFN. Chiar dacă unele firme promit ștergerea din Biroul de Credit, consumatorii nu au nevoie de niciun intermediar pentru acest demers. În plus, intermediarii percep anumite sume de bani și nu pot garanta un succes la capătul acestui drum. În prezent sunt peste 200 de mii de utilizatori înregistrați pe portalul Biroului de Credit. Unul dintre motivele frecvent invocate de consumatorii care solicită ștergerea înregistrării în Biroul de Credit este lipsa notificării.

„Conform legislației în vigoare, până la data de 25 mai 2018 banca sau IFN-ul trebuia să notifice consumatorul cu 15 zile înainte de a-l înregistra în Biroul de Credit, dar obligația se păstrează și astăzi. Cu toate acestea, dacă instituția financiară sau o instanță decide că din cauza lipsei notificării trebuie șterse datele persoanei respective, trebuie reținut că datoria față de bancă sau de IFN rămâne. Aceasta nu se șterge și trebuie achitată”, spune Șerban Epure, Director General Biroul de Credit

Cererile de radiere primite de csalb nu intră în procedura negocierii cu banca/IFN-ul

În 2021, în 80% dintre cererile adresate IFN-urilor, prin intermediul CSALB, consumatorii solicită radierea înregistrărilor în Biroul de Credit. În cazul băncilor, ponderea cererilor care vizează Biroul de Credit este sub 20%. Dacă în 2019 și 2020 era un echilibru între cererile cu acest obiect adresate băncilor și IFN-urilor, anul acesta cererile către IFN-uri sunt de peste două ori mai multe decât cele adresate băncilor.

Creșterea numărului acestor cereri s-a suprapus cu perioada crizei sanitare, iar o parte din înregistrările în Biroul de Credit ar putea avea drept cauză întârzieri la plată (inclusiv la credite de valori mici) în cazul consumatorilor care nu au solicitat amânarea ratelor, nu s-au încadrat în condițiile cerute de moratoriile legislative și nici nu au solicitat o conciliere în cadrul CSALB când au întâmpinat dificultăți în achitarea datoriei.