Opt din 10 persoane au potențialul de a-și schimba locul de muncă, un procent comparabil cu media globală, relevă studiul „Future of recruitment” efectuat de Boston Consulting Group și The Network, susținut în România de BestJobs, partener The Network de 12 ani.

Studiul conturează profilul candidatului român în raport cu alte naționalități și evidențiază încrederea acestuia în găsirea de noi oportunități profesionale, raportate la nevoile și dorințe actuale.

Un salariu mai mare, beneficii mai bune (80%), șanse mai mari de promovare (37%) sau o poziție mai interesantă care necesită ceva experiență (36%) sunt cele mai importante lucruri pe care candidații le așteaptă de la o ofertă. Totodată, 60% ar refuza o ofertă bună dacă, în timpul procesului de recrutare, au o experiență negativă.

Românii își doresc mai mult un echilibru între job și viața privată și aprecierea meritelor la locul de muncă, comparativ cu media globală, potrivit studiului realizat în perioada august-septembrie 2022. Astfel, în ceea ce privește mediul de lucru și cultura organizațională, aprecierea din partea șefilor pentru munca depusă este mai mult un factor determinant în căutarea unui job pentru români, decât pentru candidații din alte state (33% față de 14%), în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important pentru 41% dintre români față de 19% dintre candidați la nivel global.

„În contextul socio-politico-economic actual, românii au învățat să fie mai prudenți. Așadar, preocuparea mai mare pentru planificarea pe termen lung a carierei și nevoia de stabilitate și siguranță financiară este o tendință observată tot mai mult la nivel național”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Studiul evaluează viitorul recrutării din 160 de țări, printre care și România. Printre descoperiri se mai numără faptul că salariul și bonusurile reprezintă un „deal breaker” pentru 53% dintre români și 21% dintre candidații din alte țări, în timp ce pentru 48% dintre români versus 14% dintre candidații din alte țări un factor determinant este timpul liber plătit. Salariul, bonusurile și echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt mai presus de siguranța locului de muncă, care este un deal breaker pentru 35% dintre români și 15% dintre candidați la nivel global.

Cu toate acestea, persoanele din diferite categorii țintă apreciază în mod diferit flexibilitatea locului de muncă și/sau a programului de lucru. Spre exemplu, persoanele care lucrează în IT pun preț mai mare pe flexibilitate, spre deosebire de persoanele care nu își desfășoară activitatea profesională la un birou (45% versus 22%).

La fel ca alte state, românii preferă modelul de muncă hibrid, urmat fiind în topul preferințelor de munca exclusiv de la birou. În plus, 73% dintre români și-ar dori un loc de muncă stabil și un echilibru între viața profesională și cea privată, astfel încât să aibă timp pentru familie, prieteni și hobby-uri, față de 69% dintre candidații din alte state.

Spre deosebire de media globală, românii sunt mai motivați să se alăture unei companii și ulterior să avanseze într-o poziție de conducere (41% versus 36%). Așadar, românii sunt mai reticenți la a renunța la timpul liber în detrimentul muncii, pentru a promova. Deschiderea către nou îi definește pe angajații români, astfel că 34% au afirmat că își doresc să lucreze cu tehnologii interesante.

De asemenea, spiritul antreprenorial nu este atât de dezvoltat la nivel național (11%), comparativ cu media globală (16%) și românii preferă un loc muncă cu normă întreagă în detrimentul unui job cu jumătate de normă, care le-ar permite să își desfășoare propriile proiecte în paralel

În cadrul licitației principale pentru vânzarea lemnului pe picior, pentru anul de producție 2023, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a oferit agenților economici atestați un volum de 2.515.000 metri cubi de lemn, fiind adjudecați 2.266.000 metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 90%.

Față de licitația principală organizată anul trecut, procentul de adjudecare raportat la volumul oferit a fost cu 6% mai mare. Licitația principală s-a derulat în lunile noiembrie și decembrie 2022, la nivelul direcțiilor silvice, prin intermediul platformei electronice de licitații, care asigură transparență totală, reducerea birocrației, echidistanță, acces nelimitat ca număr de participanți, precum și condiții sporite de concurențialitate.

Prețul mediu de pornire în cadrul licitației principale, pentru lemnul oferit pe picior, a fost de 269,91 lei/metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost de 410,22 lei/metru cub, cu 5% mai mare decât prețul mediu obținut anul trecut.

„Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va pune pe piață în acest an un volum de 10 milioane de metri cubi recoltați din pădurile proprietatea publică a statului, din care 50% va fi valorificat ca lemn fasonat, exploatat prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii de exploatare forestieră, și 50% prin licitații de vânzare a lemnului pe picior, urmând ca acesta să fie exploatat și valorificat de către agenții economici atestați”, se precizează într-un comunicat de presă al Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

The Royal Danish Embassy in Bucharest and Agreena ApS jointly organized the “Regenerative Agriculture for Economic Development” event on Tuesday, January 17. The discussion focussed on how sustainable agricultural practices benefit farmers financially and the environment.

The session was moderated by Mihaela Monica Vasile, Agreena Romania's Market Lead. Among those invited to speak were Anca Mihaela Isac-Chief and Simon Haldrup, co-founder and CEO of Agreena, Uffe Balslev, ambassador extraordinary and plenipotentiary, Cristiana Lucia Constantinescu, director of the program coordination directorate at AFIR, Valeriu Tabără, academician and president of the Academy of Agricultural and Forestry Sciences, and Aurel Badiu, professor and vice-president of the Academy.

“Agriculture is the only industry that can generate carbon emissions while having the ability to store carbon in the soil. At the same time, it can store it in the soil, making it the industry that has the potential to prevent climate change and create an entirely new source of revenue for farmers. In recent years, the EU has started to develop the legislative part of the carbon market and to find solutions for farmers and the environment,” Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena Romania, said.

The transition to a modern, resilient, and sustainable European agricultural industry will be shaped by the new Common Agricultural Policy, which went into effect on January 1, 2023. The National Strategic Plan, which is in effect for the following four years, provides almost 15 billion euros in financial support for agriculture in our nation. The Director of the Program Coordination Department of AFIR, Cristiana Lucia Constantinescu, noted that some of these monies would be used for regenerative agriculture.

“We have three new eco-schemes, two dedicated to environmental practices. One focuses on arable land practices and the other aims at practicing smallholder agriculture. We have tried to offer farmers new possibilities that can contribute to achieving the goals of sustainable agriculture in the long term. Farmers must apply this technology on an area of at least 50% of the cultivated area, and here we are talking about farms with more than 10 hectares. Another specific condition of this eco-scheme is the diversification of crops from arable land or the planting of at least two trees per year per farm,” Cristiana Lucia Constantinescu added.

Farmers can afford the price of switching to regenerative methods thanks to the AgreenaCarbon platform. The adoption of sustainable agricultural techniques may be a way to mitigate the effects of climate change, according to one of the participating farmers, Alexandru Haită of SC Alvalex SRL in Călineşti, Teleorman county.

“I started studying regenerative agriculture back in 2009. In 2018 we had the opportunity to implement a transition plan from classic to conservative agriculture on the type of soil on the farm. Our farm location has difficult terrain, 40% clay, and excess moisture. Farmers must adapt to climate change, so we must take advantage of the economic opportunities. Shortly, when the EU reaches the area where we will approach that CO2 per total industry, carbon certificates will have much greater weight,” Alexandru Haită explained.

The mixed-methodology approach used by AgreenaCarbon is very relevant to smaller-scale farms. It combines an IPCC-aligned GHG farm model created by leading institutions with five years of real-world data, overlaid with soil and climate data inputs.

Aproape jumătate dintre respondenți unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs au mărturisit că revenirea la job după perioada sărbătorilor a fost dificilă din cauza oboselii acumulate.

Din totalul celor intervievați, 64% declară că nu au motive să considere „Blue Monday”, a treia zi de luni din noul an, una deprimantă, semn că ultimii ani au crescut rezistența românilor în fața perioadelor dificile. De altfel, puțin peste o treime (36%) dintre angajați resimt încărcătura acestei zile.

Odihna este, așadar, un factor important ce determină starea de spirit a angajaților la început de an și capacitatea lor de a face față presiunilor la job. Acest lucru are strânsă legătură cu timpul liber, iar sondajul relevă că, în perioada dintre Crăciun și Revelion, 38% dintre respondenți au avut vacanță, în timp ce 44% au beneficiat doar de zilele libere legal și alți 11% nu au avut deloc zile libere pentru a-și reîncărca bateriile.

În acest context, angajații consideră satisfacția la job importantă pentru o stare generală mai bună și 76% dintre participanții la sondaj spun că felul în care se simt în raport cu munca pe care o fac le influențează gradul de împlinire personală. Mai mult, 3 din 10 angajați (la fel de mulți ca anul trecut) se declară nemulțumiți de actualul lor job și au în plan să îl schimbe, în timp ce doar 8% se consideră cu adevărat fericiți la job și 62% au o atitudine neutră.

„Românii au învățat în ultimii ani să-și gestioneze mai eficient timpul petrecut la muncă și activitățile care presupun un grad mai mare de stres. În plus, cei mai mulți dintre ei înțeleg acum mai bine importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională, astfel că tendința lor este să elimine cât mai mult activitățile generatoare de stres, să adopte un stil de viață sănătos și să lucreze în acord cu nevoile și valorile lor. În acest sens, vedem cum tot mai mulți candidați se îndreaptă către joburi flexibile, cu salariul afișat și care oferă beneficii extrasalariale generoase”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Nu în ultimul rând, pentru sănătatea lor mintală, aproximativ 54% dintre respondenți și-au propus ca anul acesta să adopte un stil de viață mai sănătos, 15% au în plan să meargă la terapie și 11% își doresc să muncească mai puțin. Alți 20% au în plan să își crească veniturile, negociind salariul actual sau aplicând la joburi noi, cu salariu mai mare.

Pentru 6 români din 10, locul de muncă actual reprezintă singura sursă de venit, conform unui studiu cantitativ ISRA desfășurat la inițiativa NN România în 2021, și doar o treime afirmă că se pot baza pe sprijin financiar din partea familiei sau prietenilor în caz de șomaj.

Dacă și-ar pierde veniturile salariale, respondenții consideră că ar avea nevoie de o sumă între 1.500 și 2.500 de lei lunar, timp de o perioadă cuprinsă între 4 și 8 luni, pentru a putea acoperi nevoile financiare de bază până la găsirea unui nou loc de muncă, se mai arată în cercetare.

Din acest motiv, NN România completează portofoliul de soluții de protecție oferite clienților cu o asigurare pentru pierderea locului de muncă.

„Noua asigurare lansată de NN România se adresează clienților cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani care îşi doresc acoperire extinsă și sprijin financiar pentru a proteja veniturile familiei în eventualitatea pierderii locului de muncă din motive independente de propriile planuri profesionale, conform condițiilor contractuale. Asigurarea NN pentru pierderea locului de muncă poate fi achiziționată împreună cu un contract nou de asigurare de viață sau poate fi atașată unui contract deja existent și oferă clienților două niveluri de protecție, în funcție de nevoile financiare ale familiei”, conform unui comunicat de presă remis recent la redacție.

Clienții pot opta pentru o sumă asigurată de 2.000 sau 4.000 de lei pe lună, de care pot beneficia imediat după încetarea contractului de muncă pentru o perioadă de maximum 12 luni, până la găsirea unui nou loc de muncă. Iar dacă pe parcursul asigurării își păstrează locul de muncă și nu este nevoie să folosească beneficiile financiare acoperite, clienții primesc la finalul contractului 30% din valoarea primelor plătite pentru asigurare.

„La NN suntem mereu atenți la nevoile dinamice ale clienților și ne adaptăm continuu contextului din viețile lor pentru a le oferi soluții relevante prin care să protejeze tot ce contează mai mult pentru ei. Asigurarea pentru pierderea locului de muncă este un pas important prin care suntem încă o dată alături de clienți în momente neașteptate pentru care nu sunt pregătiți și care pot afecta nivelul de trai al familiei. Astfel, sprijinim oamenii în demersurile lor pentru mai multă siguranță financiară și un viitor financiar mai bun indiferent de contextul economic”, spune Gabriela Lupaș-Țicu, Chief Marketing & Operations Officer la NN România.

Ultimii ani au crescut nevoia românilor de protecție în situații neprevăzute care le pot afecta stilul de viață, contextul macroeconomic și geopolitic amplificând îngrijorările privind stabilitatea locului de muncă și siguranța financiară a familiei.

74% dintre angajații care au răspuns la cel mai recent sondaj BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc.

Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou.

„Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de o creștere salarială. Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță.

În prezent, lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Potrivit sondajului BestJobs, 59% dintre candidați preferă drept angajator o companie privată, în timp ce 32% s-ar îndrepta către o instituție de stat. Referitor la tipul de job dorit, 77% vor să lucreze full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă, în timp ce aproape 10% vor să fie contractori independenți/freelanceri, ca să poată alege când și pentru cine să lucreze și astfel să își poată gestiona timpul mai bine.

În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidați sunt salariul (peste 80%), mediul de lucru (aproximativ 40%), volumul de muncă (aproape 22%) și dimensiunea companiei și implicit potențialul acesteia de a rezista în fața unei crize economice (peste 21%).

În acest an, deficitul de specialiști și incertitudinile economice vor accelera strategiile de retenție a angajaților. Companiile încetinesc ritmul de recrutare la început de an și vor pune tot mai mult accent pe dezvoltarea echipei pentru a acoperi nevoile de creștere.

Pe de altă parte, 2022 a fost anul recordurilor în recrutare, cu peste 400.000 de locuri de muncă disponibile pe platforma de recrutare online BestJobs și 5,5 milioane de candidați care au cumulat peste 8 milioane de aplicări în căutarea unui job nou, arătând cel mai mare interes din ultimii cinci ani.

„Semnalele actuale din piață indică faptul că ritmul angajărilor noi se va tempera în prima parte a anului, consecința unui context macroeconomic dominat de incertitudine. Deficitul de personal rămâne însă o provocare majoră pentru mediul de business și în 2023, obligând departamentele de HR să se concentreze pe maximizarea indicatorilor de retenție, dar și pe dezvoltarea competențelor angajaților existenți sau chiar pe mobilitatea acestora între departamente, în funcție de priorități și disponibilitate. Astfel, candidații vor simți din piață presiunea de a se dezvolta profesional, de a evolua și a-și perfecționa aptitudinile, astfel încât să devină cât mai valoroși pentru angajatori”, a precizat Andrei Frunză, CEO BestJobs România.

Datele companiei citate mai arată că, anul trecut, 5,5 milioane de candidați și-au căutat activ job pe platforma de recrutare, cu 39% mai mulți decât în 2021. Cele mai multe căutări au fost pentru rolurile de contabil, pentru care salariile nete pornesc de la 650 euro pentru un junior și ajung la 1.800 euro pentru un expert, inginer, care în funcție de specializare poate câștiga între 900 și 1.600 de euro pe lună și șofer, pentru care salariul este între 800 și 1.200 pentru cursele interne și ajunge la 1.800 - 2.400 pentru cursele internaționale.

Mai mult, domeniile cu cele mai multe oferte de angajare, dar și cele mai multe angajări au fost vânzări, IT/ Telecom, inginerie, financiar/contabilitate și producție/logistică. Deficitul de specialiști rămâne în continuare o problemă în IT, Sănătate și Tehnic.

Joburile cu cele mai mici și cele mai mari salarii din 2022

Pornită ca o propunere legislativă europeană, transparentizarea salariilor va prinde tot mai mult teren în 2023. Din totalul joburilor disponibile pe platformă în 2022, 22% au fost cu #SalariuLaVedere, iar cele mai multe astfel de joburi au fost în Vânzări, IT, Financiar/Contablitate.

În vânzări, salariul cel mai mic este obținut de un reprezentant de vânzări (700 – 860 de euro lunar), iar cel mai mare de un senior sales executive, ce câștigă 2.200 - 2.800 de euro. În producție/logistică, salariile pornesc de la 600 de euro lunar pentru un gestionar depozit și pot ajunge la 1.700-2.200 de euro pentru un manager logistică, iar în IT/ Telecom un Junior Network Engineer are un salariu cuprins în intervalul 840 - 1.100 euro, în timp ce un Lead Front-End Engineer poate accesa un salariu de 3.400 - 3.800 euro.

În financiar/contabilitate, cel mai mic salariu este obținut de un Junior Auditor, ce poate accesa un salariu mediu lunar de 750 - 900 de euro, în timp ce un Financial Controller are un câștig mediu lunar ce poate ajunge la 1.900 de euro. 700 de euro lunar este suma cea mai mică pe care o poate obține un angajat ce lucrează în Inginerie, pe rolul de Inginer proiectant instalații, iar cel mai mare salariu din Inginerie îl câștigă un Director Tehnic Instalații - stingere incendii, care poate ajunge și la un salariu mediu de 3.500 de euro pe lună.

Orașele cu cele mai multe oportunități profesionale în 2022 au fost București, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Arad, Târgu Mureș și Oradea, principalii poli demografici și economici la nivel național.

Strategiile de retenție se vor concentra pe beneficii personalizate și flexibilitate

În 2022, pe lista de beneficii preferate s-au numărat posibilitatea de a lucra remote și programul flexibil de lucru. 10% dintre joburile disponibile anul trecut pe BestJobs au putut fi realizate de la distanță, în timp ce joburile hibrid au crescut tot mai mult ca volum, de la 14% la începutul anului la 20% spre final.

Și în 2023, pentru a păstra în echipe angajații buni, companiile vor continua să fie flexibile și să pună pe primul loc nevoile angajaților. Totodată, lista de beneficii va fi completată de bonusurile de performanță, tichetele de masă și primele de sărbători, la pachet cu posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Lecțiile anului 2022 și planurile angajaților pentru 2023

Începutul anului reprezintă momentul când angajații analizează lucrurile bune făcute din punct de vedere profesional pentru bunăstarea lor, statusul rezoluțiilor pe care le-au setat anul trecut și setează altele noi. În 2022, angajații români au făcut schimbări profesionale, pentru starea lor de bine. Mai exact, 23% și-au amenajat biroul de acasă, fapt ce le-a sporit productivitatea și creativitatea, tot 23% au investit în propria dezvoltare profesională, 19% au avut curajul să își schimbe jobul și tot 19% au obținut o promovare, în timp ce 17% dintre candidați au demisionat de la un loc de muncă toxic, potrivit unui sondaj BestJobs realizat în luna decembrie, pe un eșantion de 1.049 de utilizatori de internet din România.

Același sondaj arată că aproximativ 40% sunt optimiști pentru 2023, comparativ cu 60% care sperau în decembrie 2021 că anul ce urmează va fi mai bun. 27% cred că va fi mai dificil, iar 16% sunt de părere că nu va fi diferit. Lecțiile pe care angajații le-au învățat în 2022 și vor să le aplice în 2023 fac referire la gestionarea mai bună a finanțelor, la bunăstare și la timpul petrecut cu cei dragi. Astfel, 25% vor ca în 2023 să își ia mai mult timp liber și să muncească mai puțin, 19% să fie mai atenți la starea de sănătate în timp ce peste 16% vor să aibă mai mare grijă cu gestionarea banilor și aproape 13% să prioritizeze bunăstarea psihică.

Inflația afectează planurile și bugetele românilor pentru cadourile de sărbători. Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, angajații români alocă un buget cu 40% mai mic decât anul trecut pentru cadourile pe care au în plan să le dăruiască de Crăciun prietenilor și familiei.

Mai exact, 52% spun că au alocat pentru acest Crăciun o sumă de bani de cel mult 300 lei, în timp ce mai mult de jumătate planificau în 2021 să aloce cel mult 500 de lei. În plus, 26% vor aloca între 301 și 500 lei, 12% dăruiesc în valoare de 501-1000 de lei, iar 10% nu au în plan să cumpere deloc cadouri anul acesta.

În ceea ce privește tradițiile de Crăciun la job, doar 40% au declarat că mai organizează Secret Santa. Dintre aceștia, 51% alocă un buget de cel mult 100 de lei pentru această ocazie, 23% plănuiesc chiar un buget mai mare, iar 27% nu vor depăși suma de 50 de lei.

Deși nici anul acesta nu lipsesc cadourile precum cănile cu tema de Crăciun, puloverele călduroase de Crăciun, șosetele, cosmeticele și obiectele personalizate, dintre cei care vor face cadouri colegilor/ șefilor anul acesta, 17% vor oferi cărți, 15% obiecte de decor de Crăciun și tot 15% dulciuri, în timp ce 13% vor face cadou ceva cât mai practic și util.

Cei mai mulți angajați români petrec Crăciunul și Revelionul în familie

Crăciunul rămâne sărbătoarea care reunește membrii familiei, 75% dintre respondenții la sondajul BestJobs spunând că vor petrece astfel. Tot așa vor petrece și 42% dintre români noaptea dintre ani, în timp ce 12% au în plan petrecere alături de prieteni, 13% doar cu partenerul/a, iar alți 14% încă nu și-au rezervat nimic.

Dacă anul trecut, bugetul celor mai mulți dintre respondenți pentru cadourile de Crăciun și petrecerea de Revelion era de cel mult 500 de lei pentru fiecare, în prezent, aproape 38% declară că vor avea un buget de sub 300 lei disponibil pentru petrecerea de Revelion, în timp ce procentul persoanelor care nu vor cheltui nimic pentru acest eveniment este de 16%.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 noiembrie – 10 decembrie, pe un eșantion de 1.049 de utilizatori de internet.

Cercetarea de piață „Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor” a relevat trei profile ale debitorilor români, 46,9% dintre consumatori fiind incluși la profilul hiper utilizatorului, 37,7% la profilul utilizatorului de credite de nevoi personale și 15,4% la profilul utilizatorului de credit ipotecar.

Cercetarea a fost realizată în luna iulie 2022 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandată de Asociația Română a Băncilor. Gradul de incluziune financiară în rândul adulților a ajuns la 68% în România la jumătatea anului 2022, iar 31% dintre persoanele care utilizează produse și servicii bancare au declarat că dețin credite în momentul de față. Cercetarea de piață arată că 86% dintre debitori au declarat că au accesat credite de la bănci, 8% de la IFN (Instituții Financiare Nebancare), 5% de la ambele și 1% nu au răspuns. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 2,87% în luna octombrie 2022. Băncile au aplicat măsuri de sprijin pentru clienții aflați în dificultate financiară, inclusiv prin refinanțarea creditelor.

Profilul utilizatorului de credite de nevoi personale

Consumatorul utilizator de credite de nevoi personale este mai degrabă bărbat, din mediul rural, cu studii elementare sau medii. 79% dintre respondenții încadrați la acest profil au accesat credite de nevoi personale și pentru 92% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le-au contractat este sub 10.000 euro. În 94% dintre cazuri, creditele au fost contractate de la bancă. Utilizatorii se declară, per total, foarte mulțumiți de interacțiunea cu băncile, de la rapiditatea cu care au obținut creditul până la interacțiunea cu personalul băncii, se arată în cercetarea de piață.

Comportamentul de plată a creditelor arată că 77% dintre respondenții incluși la acest profil reușesc să își plătească ratele la zi, 27% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor și 55% au optat pentru o refinanțare.
Aproximativ 66% dintre utilizatorii încadrați la acest profil au venituri lunare de sub 4000 lei. 44% dintre persoanele incluse la acest profil trăiesc în sudul României, iar 37% în regiunea Transilvania - Banat. Utilizatorul este mai puțin digitalizat, interacționează cu o singură bancă sau maxim două, iar 50% își țin evidența în minte a veniturilor și cheltuielilor și doar 19% pe hârtie. Deși 54% dintre utilizatori au smartphone în gospodărie și utilizează, 31% nu au și nu utilizează smartphone. Doar 17% folosesc aplicații de Mobile/online banking și doar 2% au portofel electronic. Mai mult de jumătate dintre persoanele de la acest profil (54%) folosesc fie mai mult numerar, fie numai numerar în tranzacțiile de zi cu zi.

Profilul hiper utilizatorului

Profilul hiper utilizatorului de credite arată că acesta este bărbat, locuiește în mediul urban și are studii medii. 50% dintre utilizatorii încadrați la acest profil au venituri lunare între 4000 - 10.000 lei, iar 52% trăiesc în regiunea de Sud a României și 34% în regiunea Transilvania - Banat. Aproximativ 76% dintre aceștia au credit de nevoi personale și 16% au credit pentru produse luate în rate. Pentru 74% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le-au accesat este sub 10.000 euro, iar pentru 24%, valoarea totală este între 10.000 și 30.000 euro. Peste trei sferturi dintre persoanele de la acest profil (77%) au credite de la bancă, 13% de la IFN și 10% de la ambele. Aproximativ 76% reușesc să își plătească ratele la zi, iar 4% nu reușesc să și le plătească, dar 45% au optat pentru refinanțare și 16% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor.

Hiper utilizatorul are un grad mediu spre ridicat de digitalizare și folosește între una și trei bănci. Aproximativ 38% dintre utilizatorii încadrați la acest profil țin evidența veniturilor și cheltuielilor în minte, iar 20% utilizează o aplicație de tip Internet / Mobile Banking în acest scop. 87% au smartphone în gospodărie și utilizează, 89% au aplicații de Mobile/ online banking și 22% au portofel electronic. Dintre utilizatorii încadrați la acest profil, 48% fac plăți folosind în egală măsură numerar și card.

Profilul utilizatorului de credit ipotecar

Consumatorul utilizator de credit ipotecar/imobiliar este preponderent bărbat din mediul urban cu studii superioare, iar 87% dintre aceștia au venituri lunare de peste 4000 lei. Jumătate dintre persoanele încadrate la acest profil (50%) trăiesc în sudul României și o treime (36%) în regiunea Transilvania - Banat. 94% dintre debitorii aferenți acestui profil au credit ipotecar/ imobiliar. Pentru 38% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le au este între 10.000 și 30.000 euro, pentru 36%, valoarea totală este între 30.000 și 60.000 euro, iar 22% au credite de peste 60.000 euro.

Din analiza comportamentului de plată rezultă că sunt cei mai buni platnici, 96% reușesc să își plătească ratele la zi, doar 7% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor și 29% au optat pentru o refinanțare. Utilizatorii aferenți acestui profil au credite numai de la bancă, în proporție de 99%, și folosesc de regulă două bănci, dar și o singură instituție de credit sau trei bănci.

Acești utilizatori sunt puternic digitalizați, 96% fac plăți folosind Internet/ Mobile Banking și 69% folosesc mai mult cardul pentru a face plăți. Aproximativ 98% au smartphone în gospodărie și utilizează, 98% au aplicații de mobile/ online banking și 47% au portofel electronic. 74% dintre utilizatori folosesc mai mult cardul sau numai cardul în tranzacțiile de zi cu zi.

Profilul persoanelor înclinate în mod deosebit către creditele ipotecare, dar și al hiper utilizatorilor se diferențiază în primul rând în termeni de mediu de rezidență, în raport cu celălalt cluster, având de departe o aură urbană. În timp ce locuitorii din mediul rural au adesea acces la gospodăria familiei, cei din mediul urban sunt nevoiți să acceseze împrumuturi pentru a se putea muta din gospodăria familiei.

Regiunea Sud (Muntenia) este mult mai predispusă în a genera profiluri ale utilizatorilor de credite ipotecare sau hiper utilizatorilor, iar acest aspect poate fi un descriptor economic, dar poate vorbi și despre un nivel de alfabetizare economică mai mare, potrivit cercetării de piață. Totuși, nu este de neglijat că în regiunea Sud întâlnim și zona metropolitană a Bucureștiului, iar acest element generează creșterea nivelului de alfabetizare și de nevoi financiare.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna iulie 2022 la solicitarea Asociației Române a Băncilor și cu sprijinul Institutului Bancar Român pe un eșantion de 1.066 respondenți adulți care utilizează produse și servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3%.

În 2022, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creștere cauzată și de faptul că s-au înmulțit tranzacțiile online.

Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianții au invocat faptul că banca este terț față de obligația de restituire sau plățile au fost făcute de către consumatori care și-au divulgat informațiile personale și au introdus singuri toate datele de securitate.

Exemple de cazuri în care băncile au acceptat negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB

Site-uri clonate / plăți online: L.S. din Iași a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a menționat în hotărâre că, dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acțiunii Poliției, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.

Date de pe card transmise prin sms / e-mail: Consumatoarea C.L. din București a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunț postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă își recuperează prejudiciul.

Plăți internaționale / fraudarea contului: Consumatorul F.S din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăți din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacțiile contestate. În hotărâre se menționează că banca își va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acțiunii penale desfășurate în acest caz.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”

Cum încearcă infractorii informatici să vă fraudeze

• Prin e-mail-uri în care ești anunțat că ai câștigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moștenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
• Prin site-uri clonate care au conținut diferit față de site-urile originale. Acestea anunță de multe ori reduceri nefirești de mari, chiar și pentru produse nou-lansate pe piață;
• Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atașate linkuri și par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
• Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii și te direcționează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.

Phishing-ul se referă la fraudarea informațiilor bancare: Consumatorii sunt induși în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informații confidențiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ții legătura și explică-i ce s-a întâmplat.

Cum te ferești de fraude? Verifică informațiile primite!

Dacă primești mesaje prin care ești anunțat că urmează să încasezi în cont o sumă de bani sau un premiu în bani, poți verifica autenticitatea mesajului prin informațiile care îți sunt solicitate. Astfel, ca să primești o sumă de bani este necesar să transmiți doar IBAN-ul și numele tău, nu și datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar dacă vrei să efectuezi tu o plată online.

Când faci cumpărături online, poți verifica dacă site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informațiilor disponibile în lacătul afișat lângă numele site-ului www.csalb.ro

Nu continua plata dacă ai suspiciuni, iar dacă ai plătit deja, solicită imediat băncii blocarea tranzacției. O altă metodă de verificare este numele adresei de e-mail de unde primești mesajul sau numărul de telefon de unde e posibil să recepționezi sms-ul. Dacă sesizezi greșeli gramaticale, prescurtări sau elemente grafice neobișnuite în mesajul primit, acestea reprezintă semne suplimentare că nu provin de la bancă, ci de la un cont fals sau fraudulos. Un alt sfat important este să nu accesezi aplicațiile de online banking prin intermediul motoarelor de căutare. Nu transmite nimănui date de logare și parole necesare accesării aplicațiilor de online banking!
Nu introduceți codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzacție online autentică nu va solicita aceste date din partea dumneavoastră!

Acordați maximă atenție plicurilor trimise de bănci și care conțin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie să fie intacte, iar PIN-ul inițial setat de bancă trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal și PIN-ul nu trebuie păstrate niciodată în același loc.