Afişez elemetele după tag: mapn

MApN semnalează o nouă încercare de dezinformare pornită de canalele de propagandă asociate Federației Ruse cu privire la o serie de misiuni de zbor executate săptămâna trecută de aeronave F-16 în spațiul aerian ucrainean, în regiunea Odessa.

Așa-zise „surse”, neidentificate în postarea de pe platforma rusă Telegram, pretind că avioanele F-16 ar decola de pe aerodromurile românești.

„Este cât se poate de clar că sursele imaginare ale propagandei ruse transmit informații false. Aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române execută misiuni de instruire și de Poliție Aeriană exclusiv în spațiul aerian național, cu respectarea strictă a regulilor stabilite de legislația internațională. Intenția de dezinformare are, probabil, legătură cu contextul recent încheiatului Summit NATO de la Washington, care a adoptat decizii importante în privința sprijinirii eforturilor de apărare ale Ucrainei împotriva războiului de agresiune, ilegal și nejustificat declanșat împotriva sa de Federația Rusă”, se precizează într-o postare InfoRadar a MApN.

Teme similare au mai fost semnalate pe această platformă de combatere a dezinformării, în urmă cu aproximativ o lună (https://inforadar.mapn.ro/52_informatii-false-cu-privire-la-aeronavele-f16-aflate-pe-teritoriul-romaniei), precum și la începutul acestui an (https://inforadar.mapn.ro/46_o-noua-stire-falsa-referitoare-la-conflictul-din-ucraina)

De la declanșarea invaziei ilegale a Federației Ruse în Ucraina, România, în calitate de membru al Alianței Nord-Atlantice, a acționat prin punerea în aplicare a unor măsuri de consolidare a posturii de apărare și descurajare, de natură strict defensivă și proporțională cu nivelul potențialelor amenințări la adresa securității regionale, cu respectarea strictă a normelor de drept internațional. De altfel, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, începând cu anul 2014, aeronavele Forțelor Aeriene Române acționează în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană și a celor de Poliție Aeriană întărită, alături de aeronave de luptă ale partenerilor, sub comandă NATO. Aeronavele românești care participă la misiunile de Poliție Aeriană întărită execută aceste misiuni exclusiv în spațiul aerian al României, în scopul întăririi capacității de reacție și descurajării unor posibile acțiuni ostile.

„Menționăm că scopul Alianței Atlanticului de Nord este să garanteze securitatea celor 32 de state membre NATO și a peste 1 miliard de cetățeni. Toate deciziile luate la nivelul Alianței au fost pur defensive, pentru apărarea statelor membre și descurajarea oricărei agresiuni împotriva teritoriului aliat. Ministerul Apărării Naționale va reacționa cu promptitudine pentru devoalarea oricărei încercări de dezinformare a publicului prin lansarea în spațiul mediatic a unor informații false. Cetățenii trebuie să aibă încredere că informațiile pe care le primesc sunt corecte, iar acest deziderat se poate obține doar prin informarea din surse oficiale. Cu toții ne putem implica în lupta cu dezinformarea și pentru o informare corectă și cinstită a opiniei publice. Astfel, în continuare, apelăm la spiritul dumneavoastră civic și vă rugăm să ne semnalați apariția unor informații false cu tematică militară prin completarea formularului de contact https://inforadar.mapn.ro/contact/index.php.”, mai precizează oficialii MApN.

Luni, 9 ianuarie 2019, biserica militară din incinta Ministerului Apărării Naționale (MApN) a fost sfințită de Patriarhului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezența ministrului apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

„În noua biserică a avut loc atât Târnosirea, cât și Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți militari. Conform tradiției ortodoxe românești, biserica a fost apoi vizitată de credincioși, care au avut acces inclusiv în Sfântul Altar”, se precizează într-un comunicat de presă al instituției citate.

Piatra de temelie a bisericii militare a fost pusă la 22 iunie 2018.

Lăcaşul de cult este construit din lemn, în stil românesc, îi are ca hram pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul Armatei României, şi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Documentaţia tehnică a proiectului a fost realizată de Centrul de Studii şi Proiectare Construcţii Militare, din subordinea Direcţiei Domenii şi Infrastructuri a MApN.

Proiectul a fost realizat prin contribuția personalului MApN, cu sprijinul Asociaţiei militar-creştine „Jertfă şi Slujire”.

foto credit: basilica.ro

Misiunile în teatrele de operaţii din Angola, Albania, Irak şi Afganistan, dar şi cele în cadrul structurilor de comandă NATO sau de reprezentare naţională i-au desăvârşit generalului-locotenent Daniel Petrescu, noul şef al Statului Major al Apărării, „profilul de comandant şi, în acelaşi timp, i-au şlefuit abilităţile diplomatice”, scrie ministrul Apărării în exercițiu, Nicolae Ciucă, pe pagina sa de socializare.

„Felicitări generalului-locotenent Daniel Petrescu pentru avizarea de către CSAT în funcţia de şef al Statului Major al Apărării! L-am propus pe generalul-locotenent Daniel Petrescu pentru funcţia de şef al Statului Major al Apărării, iar astăzi, în şedinţa CSAT, a fost avizat pentru numirea pe funcţie. Daniel Petrescu este un ofiţer cu o pregătire şi experienţă de excepţie, fiind absolvent de liceu militar, academie militară, al cursului de comandă şi stat major din Marea Britanie şi Colegiul Naţional de Război al SUA. Misiunile în teatrele de operaţii din Angola, Albania, Irak şi Afganistan, alături de camarazii şi subordonaţii săi, dar şi cele în cadrul structurilor de comandă NATO sau de reprezentare naţională i-au desăvârşit profilul de comandant şi, în acelaşi timp, i-au şlefuit abilităţile diplomatice”, a scris ministrul Apărării, miercuri seară pe Facebook.

Miercuri, 27 noiembrie 2019, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat numirea general-locotenentului Daniel Petrescu ca şef al Statului Major al Apărării.

„Am avut astăzi pe ordinea de zi avizarea numirii noului şef al Armatei în persoana domnului general-locotenent Petrescu, un militar cunoscut, respectat, eminent, care a fost avizat favorabil pentru poziţia de şef al Armatei Române”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Pe 28 octombrie a.c., preşedintele României a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului Nicolae Ciucă, care ocupa funcţia de şef al Statului Major al Apărării. General-locotenentul Daniel Petrescu a fost locţiitorul şefului SMAp.

foto credit: Nicolae Ionel Ciucă

Luni, 8 octombrie 2019, Tribunalul București a respins contestația depusă de grupul olandez Damen, după ce MApN a anunțat că oferta câștigătoare a contractului de achiziţie a celor patru corvete multifuncţionale a fost cea depusă de asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa.

„Decizia nu e definitivă”, afirmă totuși autoritățile judiciare.

„Respinge excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Deciziei de numire a membrilor comisiei de evaluare nr. A3/1356/22.02.2018. Admite excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Ordinelor de zi pe unitate nr. 29/13.02.2018 şi nr. 36/22.02.2018. Respinge excepţia de nelegalitate a Ordinelor de zi pe unitate nr. 29/13.02.2018 şi nr. 36/22.02.2018, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii capetelor de cerere nr. 2 – 2.4 şi nr. 3 din acţiune. Respinge excepţia de nelegalitate a Deciziei de numire a membrilor comisiei de evaluare nr. A3/1356/22.02.2018, ca neîntemeiată. Respinge acţiunea ca neîntemeiată”, se arată în minuta deciziei magistraților Tribunalului București, conform portal.just.ro.

Hotărârea magistraților poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucuresti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Anul acesta, la data de 9 iulie, olandezii de la Damen anunțau că înaintau o plângere la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) luând în considerare un litigiu inițiat anterior de Fincantieri, și că a sesizat Curtea de Apel București pentru multiple nereguli care au afectat rezultatul Programului de înzestrare „Corvetă multifuncțională”.

Tot aceștia informau, la vremea respectivă, că decizia survine ca urmare a faptului că toate părțile implicate în licitație, inclusiv autoritatea contractantă, au ridicat multiple aspecte de legalitate și de încălcare a confidențialității, unele dintre ele fiind invocate ca temei pentru suspendarea procedurii în trecut, chiar de către Ministerul Apărării Naționale (MApN).

„În loc să fie suspendată licitația până la momentul la care ar fi fost încheiate toate anchetele privind modul în care s-a derulat programul de înzestrare, licitația ridică și mai multe suspiciuni, incertitudini și controverse care au impact asupra reputației României și asupra programelor de achiziții publice atât în țară, cât și în străinătate”, precizau vocile autorizate ale Damen. Compania susținea că autoritățile nu au reușit să clarifice definitiv aceste preocupări, ducând de asemenea la întrebări de natură etică cu privire la licitație.

Contestația a fost depusă după ce MApN a anunțat că oferta câștigătoare a contractului de achiziţie a corvetelor multifuncţionale a fost cea depusă de asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa, iar în același contract este efectuată și modernizarea fregatelor Ministerului Apărării.

Instituția guvernamentală a primit oferte, în cadrul acestei licitații, din partea companiei olandeze Damen, a firmei italiene Fincantieri şi a Grupului Naval din Franţa.

Licitația a fost întârziată după ce procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale a fost suspendată în ianuarie de către Ministerul Apărării Naționale după ce Șantierul Naval Constanța a acționat în instanță Guvernul și MApN, cerând anularea licitației privind programul de înzestrare cu corvete multifuncționale.

Ulterior, Departamentul pentru Armamente a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, pentru „suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii”.