Afişez elemetele după tag: BestJobs

74% dintre angajații care au răspuns la cel mai recent sondaj BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc.

Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou.

„Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de o creștere salarială. Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță.

În prezent, lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Potrivit sondajului BestJobs, 59% dintre candidați preferă drept angajator o companie privată, în timp ce 32% s-ar îndrepta către o instituție de stat. Referitor la tipul de job dorit, 77% vor să lucreze full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă, în timp ce aproape 10% vor să fie contractori independenți/freelanceri, ca să poată alege când și pentru cine să lucreze și astfel să își poată gestiona timpul mai bine.

În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidați sunt salariul (peste 80%), mediul de lucru (aproximativ 40%), volumul de muncă (aproape 22%) și dimensiunea companiei și implicit potențialul acesteia de a rezista în fața unei crize economice (peste 21%).

Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert.

Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Circa 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, conform studiului citat, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. Totodată, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Mai mult, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.

„În 2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial

Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).

În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou

Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.

Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.

Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.

Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.

„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, conchide Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare.

Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

„Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

Pe măsură ce tot mai multe companii aleg să publice salariul în anunțul de angajare, procentul candidaților interesați să știe această informație în momentul aplicării a ajuns la 98%. Dintre aceștia, 24% spun că ar prefera ca anunțul de job să menționeze măcar marja salarială, o formă de transparentizare acceptată și de 49% dintre recrutori, care consideră că este cea mai eficientă prezentare a salariului în anunțul de angajare.

Peste 27% dintre joburile active pe platformă angajatorii afișează oferta salarială, sub forma unui interval. Potrivit platformei de recrutare online BestJobs, aceste joburi atrag cu 40% mai multe CV-uri. Pentru a încuraja acest demers, BestJobs oferă statistici salariale pentru cele mai frecvente roluri deschise de marii angajatori din țară și din străinătate, atât recrutorilor în procesul de completare a anunțului, oferindu-le informații relevante din piață, dar și candidaților, în cazul anunțurilor fără ofertă financiară.

Statisticile salariale afișate de BestJobs sunt calculate pe baza datelor din istoricul intern al platformei, a celor din surse publice (INS sau Ministrul Muncii), dar și a celor oferite de candidați în urma angajării, ținând seama de nivelul de experiență, de domeniu și de zona geografică. Aceste analize sunt disponibile și în Ghidul Salariilor 2022.

„Nevoia de siguranță financiară a oamenilor, stimulată de factorii economici globali, îi determină pe tot mai mulți dintre candidați să aibă așteptarea de a ști salariul pentru un nou job încă din momentul aplicării. Deficitul de specialiști care se resimte la nivelul întregii piețe susține avantajul de partea candidaților atunci când vine vorba de recrutare. Ca soluție de recrutare, avem misiunea de a optimiza cât mai bine comunicarea și informarea celor două părți implicate, angajatorii și candidații. Astfel, pe de-o parte am venit în ajutorul companiilor cu sugestii de estimate salariale în momentul activării joburilor, dar și al candidaților, cu afișarea estimatelor salariale pentru cele mai căutate roluri în acest moment, susținându-i astfel să ia cea mai bună decizie atunci când aplică pentru un job. Încurajăm angajatorii să afișeze marja salarială disponibilă pentru fiecare job, contribuind astfel la o piață a muncii ghidată de transparență și șanse egale”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Tot mai multe companii au început să analizeze beneficiile transparentizării. În acest sens, 60% dintre angajatori iau în prezent în calcul să transparentizeze salariile angajaților, chiar dacă doar pe anumite niveluri.

În plus, nevoia de a accesa talentele potrivite reprezintă un stimulent puternic pentru recrutori, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt de părere că dacă ar aduce cu peste 50% mai mulți candidați la pozițiile disponibile, compania pentru care lucrează ar lua în considerare publicarea unui interval salarial în anunțurile de angajare.

La cinci luni de la ridicarea restricțiilor anti-COVID-19, angajații vor să lucreze în continuare de acasă, mai ales că îngrijorările privind răspândirea virusului prind din nou contur, și au așteptări tot mai mari de la angajatori privind beneficiile pe care le acordă pentru a-i convinge să se întoarcă la birou.

În prezent, 24% dintre angajați spun că lucrează exclusiv remote, alți 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului și doar 42% s-au întors complet la birou, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși activitatea de la distanță rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenți spun că ar fi convinși să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort și să-i facă să se simtă ca acasă.

Pe lista beneficiilor „altfel” care ar face mersul la birou mai atractiv se numără mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanțarea de colegi (31%) și care să includă mai multe zone verzi (31%), un spațiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) și, nu în ultimul rând acces nelimitat la fructe și cafea de specialitate (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să își aducă animalul de companie la job, mai arată sondajul BestJobs.

„Modul de lucru remote, în contextul pandemiei, a influențat cel mai mult felul în care angajații se raportează la birou. Acum, pe lângă beneficiile clasice pe care le preferă, precum tichetele de masă și asigurările de sănătate, candidații, mai ales cei obișnuiți cu lucrul de acasă, vor să regăsească și în spațiul de lucru facilitățile pe care le aveau în propriul cămin. Tocmai de aceea, regăsim pe lista de dorințe lucruri ca acces la fructe și cafea de specialitate, mâncare și gustări sau chiar posibilitatea de a veni la job cu animalul de companie. Accentul cade pe tot mai multă flexibilitate din partea angajatorilor, care se văd nevoiți acum să devină tot mai creativi privind beneficiile pe care le acordă pentru a-și ține echipele fericite la birou”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât și pentru pozițiile pentru care recrutează în prezent prin platforma BestJobs, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate și abonamentele sau asigurările private de sănătate. Pe listă se adaugă și bonusuri de performanță sau pentru vacanță, programe de dezvoltare personală și de creștere a coeziunii echipei, cafea la birou, program flexibil, decontare a transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă, potrivit datelor din platforma BestJobs.

Mai puțin de jumătate dintre angajați se bucură însă în prezent de facilități extra la actualul job, cum ar fi să aibă spații verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare și gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%). 6 din 10 angajați spun că și-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităților preferate de angajați, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-și personalizeze spațiul de lucru pentru a-l face mai primitor și mai confortabil.

Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor COVID-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), erodând situația financiară a românilor.

Numai o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.

„Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Majoritatea angajaților consideră că o creștere salarială între 10 și 30% ar echilibra situația lor financiară

56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației.

Conform sondajului, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai - 19 iunie pe un eșantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

Companiile de recrutare din România vin cu informații noi în ceea ce privește reconfigurarea ofertei de beneficii extrasalariale. Experții BestJobs susțin că doar 2% dintre anunțurile de joburi promovează abonamentul la sala de sport ca beneficiu, comparativ cu peste 50% înainte de pandemie.

„Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori”, se menționează într-un comunicat de presă recent.

Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, specialiștii companiei de recrutare au observat cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România.

„Doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active pe BestJobs”, se mai menționează în documentul de presă.

În categoria beneficiilor care au scăzut în tendințe se numără și organizarea de petreceri ale companiei, teambuilding-urile, dar și decontarea transportului.

Beneficii noi pentru angajați

Aceiași experți spun că, în ultima perioadă, se pot observa beneficii noi, care au început să își facă apariția în oferta companiilor, cum ar fi buget de compensare pentru telemuncă, sprijin în reconversii profesionale interne, zile libere în plus și acces la serviciile profesioniștilor terapeuți sau coachi.

„Al doilea an de pandemie a fost resimțit de către angajații români ca fiind mai dificil decât primul, iar aproape jumătate dintre ei declarau la finalul anului trecut că au ajuns la burnout. Mulți dintre candidații activi pe BestJobs își doresc ca un job nou să nu mai fie o sursă de stres și să le aducă beneficii mai multe. Aceștia acordă mai multă importanță bunăstării psihice acum, drept pentru care își doresc mai mult timp liber pentru ei și mai mult confort la job, în general. Vedem cum companiile s-au adaptat rapid și încearcă să răspundă nevoilor candidaților, fiind presați și de deficitul mare de personal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Angajatorii din domeniile Vânzări, Tehnic, Inginerie, Contabilitate și IT, pe lângă faptul că împart locurile fruntașe când vine vorba de oferte de angajare și interes din partea candidaților, mai au în comun și faptul că au în ofertă beneficii care nu au fost influențate de pandemie: tichete de masă, bonus de performanță, abonament la servicii medicale și traininguri de specializare. Pachetul complet de beneficii poate să difere în funcție de companie, domeniu sau nivel de experiență.

Pachetul de beneficii extrasalariale de care se bucură inginerii, tehnicienii, contabilii și economiștii cuprinde, pe lângă tichete de masă și bonus de performanță, și prime de sărbători. Cursurile de dezvoltare personale și suportul în reconversii profesionale interne completează lista beneficiilor extrasalariale.

Inginerii de suport tehnic, analiștii, contabilii și programatorii beneficiază de un program de lucru flexibil și de posibilitatea de a lucra de oriunde. Pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu, un tehnician de mentenanță, spre exemplu, poate primi mașină de serviciu, telefon și pachet de gustări și cafea la birou. Pentru pozițiile care presupun un nivel mai mare de senioritate, pe lista de beneficii extrasalariale la angajare se numără asigurarea de viață și/sau accidente.