Afişez elemetele după tag: terenuri agricole

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.375 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 478 dintre acestea finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, în timp ce lucrările din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 200 UAT-uri, precum și în 23.582 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 79 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR 2014 – 2020.

Astfel, până la data de 05 octombrie 2023, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 6,2 milioane de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,24 de milioane de hectare (76%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Ca urmare a deciziei Parlamentului ucrainean de miercuri, 13 noiembrie 2019, moratoriul privind vânzarea terenurilor agricole ar putea fi eliminat din octombrie 2020, însă doar după ce va fi supus votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile până în 2024, chiar dacă zilele trecute preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume.

Votul de miercuri din Rada a generat reacţii amestecate. Sute de protestari care au legătură cu partidele de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului în timp ce în interiorul legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine.

2.200 dolari hectarul

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole, precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. În acest context, Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2.200 de dolari, în funcţie de regiune.

Decizia, una care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, riscă totuși să declanşeze o reacţie politică negativă.

Potrivit vocilor autorizate ale Guvernului de la Kiev, măsura în cauză ar putea aduce un plus de 2-3% la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului susţin că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Pe de altă parte, criticii avertizează că astfel oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să îi devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă cu o suprafaţă de 32,5 milioane hectare.

În acest moment, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Conform calculelor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace de pe bătrânul continent.

sursa: Reuters, Agerpres